Polim ica irine
Marius Tiţa, 06.08.2014, 12:37
La 28 di alunar 1914, Austro-Ungaria ataca Sarbia şi nchisea, ahtari, protlu polim mondial. Nu era niti una surpriză, ataca fu pretedata di un ultimatum şi s-fatea tamam dupu un mes di la asasinarea, la 28 di cirisar 1914, a prinţului clirunumsitor a Imperiului austro-ungar. Nchisi deapoa un cadealithea tir di declaraţii di polim, arcate di unaa parti ş-di alanta di vasilii care nu avea ici tiva tu ligatura cu asasinatlu di Sarajevo, cu Sarbia ica Austro-Ungaria. Aroganţa militaristă, alumta ti hegemonie şi sinferurli personale dusira la un polim lardzitu tru tuta lumea, cu dzat di miliun’i di morţa, pliguit şi chirut. Dit moeabetli ti aestu polim nu ari raportărli ti furn’iili tra nchisearea a polimlui a deapoa tru bitisita, dimec tru 1918, puţan’i ş-adutea aminti ti ti ahuhri.
Cum ti s-hiba, după polim, lumea avea să spunea alta turlie tru migdani. Ma multi imperii, ntra care şi Austro-Ungaria, ricura tra totna tru istorie, democraţia ahurhi s-lucreadza salami, maxus tru Europa. Tru yinar 1918, atel dit soni an a polimlui, prezidentul Wodrow Wilson ţanu un discurs emblematic ti minduita ali SUA, cari avea intrata tru polim tru 1917, cadealihea, deadun cu Marea Britanie, Franţa şi alanta aliaţ nica si România. Mardzin’li fapti atumtea di liderlu american s-ved ma amanat tru evoluţia a societatil’ei internaţionala. Imperiul ţaristu s-aalaxi tru Uniunea Sovietică, prit un babagean complot comunistu, iara Germania a kaiserului agiumsi una ripublică stăpuită di mindueri de revanşă, hiindalui la thimel’ilu a naului polim mondial, nchisindalui di 2 dechenii ma amanat. Secolu ti avea curata di cându imperiile europene apreasira laolu fu naima cama marli di tu istoria a lui.
Evenimentele organizate tra sa yilipseasca momentele di aoa si una suta di ani na spun una dun’eaua nioca dit secolu al XlX-lea, cu mentalităţ învicl’iti ama tru care progreslu tehnico-ştiinţific eara cadealihea şi ahurhea tra să-şi spună zborlu. Dimec, poate s-hiba spus ca tamam evoluţia tehnică, puţan achcasita a liderilor a statilor di atumtea, dusi la amploarea cunuscută di primlu ploim mondial. Şi tut dezvoltarea tehnologică şi amintarli ştiinţifice deadira evoluţia a dun’eaual’ei dit aestu secol recentu, cari u fac tra să s-aduca tut ma multu cu fanteziile a nascantor anyiisători dit secolele tricute.
Tru 1914, automobilele ghiusbilea avea insita tru videala şi avea nica arahoati di lemnu iara avioanele fătea protili azboiuri ama multu ayon’ea, aca românul Traian Vuia avea fapta prota alinari di pi loc a omlui, cu halat isis di bord, masi tru 1906. Di atumtea, omlu agiumsi tru spaţiul extraterestru, stăpuiasti spaţii largurii pi pimintu ica sum loc şi sum ape ama şi pi ateali ahandoasi, atomice, di nauntrul ali materiei nica si di nauntrul a hiinţal’ei umane. Ti prota oara tru istoria a l’ei, societatea umană easte una globală, timil’iusita pi cunuşteari şi comunicare pi tuta suprafaţă a Terral’ei.
Harta politică a Europal’ei apufusita dupu protlu polim mondial Armani tru idyea scara si aza, cu ptani alaxeri. Evoluţia nai cama di simasie fapta pi Vecl’hiul Continentu este tamam unificarea a Europei care, na spune istoria, adusi tru migdani primul şi doilu polim mondial. Una utopie până atumtea, ideea europeană s-baga tru lucru după doilu polim, hiindalui una dit puţanili matimi înviţate di politicieni şi liderl’ii naţionali ali Europa. Secolu ti tricu di la declanşarea a primlui polim mondial ica ateali 3 cirecuri di secol di la declansarea ufitială a doilui polim mondial, cari va s-umpla la 1 di yismaciuni, nu spuni, ama, că uminirea ar înviţata lecţia ali irini şi a polimlui dit aeste lahtaroasi conflagraţii prit cari tricu. Fără s-agiunga pi dimensiunile mondiale a atilor 2 conflagraţii, polimili u mintira fără damanaseari laolu, di adusi, nica si tru aesti dzali, morţa, pliguit şi multă tran’ipseari.
Armanipsearea: Tascu Lala