Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Polim ica irine


, 06.08.2014, 12:37


La 28 di alunar 1914, Austro-Ungaria ataca Sarbia şi nchisea, ahtari, protlu polim mondial. Nu era niti una surpriză, ataca fu pretedata di un ultimatum şi s-fatea tamam dupu un mes di la asasinarea, la 28 di cirisar 1914, a prinţului clirunumsitor a Imperiului austro-ungar. Nchisi deapoa un cadealithea tir di declaraţii di polim, arcate di unaa parti ş-di alanta di vasilii care nu avea ici tiva tu ligatura cu asasinatlu di Sarajevo, cu Sarbia ica Austro-Ungaria. Aroganţa militaristă, alumta ti hegemonie şi sinferurli personale dusira la un polim lardzitu tru tuta lumea, cu dzat di miliun’i di morţa, pliguit şi chirut. Dit moeabetli ti aestu polim nu ari raportărli ti furn’iili tra nchisearea a polimlui a deapoa tru bitisita, dimec tru 1918, puţan’i ş-adutea aminti ti ti ahuhri.



Cum ti s-hiba, după polim, lumea avea să spunea alta turlie tru migdani. Ma multi imperii, ntra care şi Austro-Ungaria, ricura tra totna tru istorie, democraţia ahurhi s-lucreadza salami, maxus tru Europa. Tru yinar 1918, atel dit soni an a polimlui, prezidentul Wodrow Wilson ţanu un discurs emblematic ti minduita ali SUA, cari avea intrata tru polim tru 1917, cadealihea, deadun cu Marea Britanie, Franţa şi alanta aliaţ nica si România. Mardzin’li fapti atumtea di liderlu american s-ved ma amanat tru evoluţia a societatil’ei internaţionala. Imperiul ţaristu s-aalaxi tru Uniunea Sovietică, prit un babagean complot comunistu, iara Germania a kaiserului agiumsi una ripublică stăpuită di mindueri de revanşă, hiindalui la thimel’ilu a naului polim mondial, nchisindalui di 2 dechenii ma amanat. Secolu ti avea curata di cându imperiile europene apreasira laolu fu naima cama marli di tu istoria a lui.



Evenimentele organizate tra sa yilipseasca momentele di aoa si una suta di ani na spun una dun’eaua nioca dit secolu al XlX-lea, cu mentalităţ învicl’iti ama tru care progreslu tehnico-ştiinţific eara cadealihea şi ahurhea tra să-şi spună zborlu. Dimec, poate s-hiba spus ca tamam evoluţia tehnică, puţan achcasita a liderilor a statilor di atumtea, dusi la amploarea cunuscută di primlu ploim mondial. Şi tut dezvoltarea tehnologică şi amintarli ştiinţifice deadira evoluţia a dun’eaual’ei dit aestu secol recentu, cari u fac tra să s-aduca tut ma multu cu fanteziile a nascantor anyiisători dit secolele tricute.



Tru 1914, automobilele ghiusbilea avea insita tru videala şi avea nica arahoati di lemnu iara avioanele fătea protili azboiuri ama multu ayon’ea, aca românul Traian Vuia avea fapta prota alinari di pi loc a omlui, cu halat isis di bord, masi tru 1906. Di atumtea, omlu agiumsi tru spaţiul extraterestru, stăpuiasti spaţii largurii pi pimintu ica sum loc şi sum ape ama şi pi ateali ahandoasi, atomice, di nauntrul ali materiei nica si di nauntrul a hiinţal’ei umane. Ti prota oara tru istoria a l’ei, societatea umană easte una globală, timil’iusita pi cunuşteari şi comunicare pi tuta suprafaţă a Terral’ei.



Harta politică a Europal’ei apufusita dupu protlu polim mondial Armani tru idyea scara si aza, cu ptani alaxeri. Evoluţia nai cama di simasie fapta pi Vecl’hiul Continentu este tamam unificarea a Europei care, na spune istoria, adusi tru migdani primul şi doilu polim mondial. Una utopie până atumtea, ideea europeană s-baga tru lucru după doilu polim, hiindalui una dit puţanili matimi înviţate di politicieni şi liderl’ii naţionali ali Europa. Secolu ti tricu di la declanşarea a primlui polim mondial ica ateali 3 cirecuri di secol di la declansarea ufitială a doilui polim mondial, cari va s-umpla la 1 di yismaciuni, nu spuni, ama, că uminirea ar înviţata lecţia ali irini şi a polimlui dit aeste lahtaroasi conflagraţii prit cari tricu. Fără s-agiunga pi dimensiunile mondiale a atilor 2 conflagraţii, polimili u mintira fără damanaseari laolu, di adusi, nica si tru aesti dzali, morţa, pliguit şi multă tran’ipseari.


Armanipsearea: Tascu Lala


Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company