Pâzarea tu istoria-a lumil’ei
Tu 1989, tamam aoa şi 24 di an’i, opinia publică internaţională mutrea cu ciudie şi emoţie la unâ babageanâ minari publică di contestaţie ţi avea nkisitâ tu un dit nai cama ermetiţi sistemi politico-suţiali dit lumi. Dzăt di n’il’I di tineri, maxus studentâ, mutarâ cap dzâli arada tu nai cama mari pâzari dit lumi, Tiananmen, dit inima-a Beijingului. Incredibila minari fu kisatâ şi nicatâ tu sândzu di tancurli lansati vontra a demonstranţâlor armâtusiţ. Tu idyiul an, Estul a Europâl’ei trâdzea mânâ di comunsimu prit minări populari icâ aplo evoluţii politiţi pi livelu a partidlui unic, comunistu, cari avea cum`ndusitâ aesti vâsilii.
Marius Tiţa, 15.06.2013, 13:41
Tu 1989, tamam aoa şi 24 di an’i, opinia publică internaţională mutrea cu ciudie şi emoţie la unâ babageanâ minari publică di contestaţie ţi avea nkisitâ tu un dit nai cama ermetiţi sistemi politico-suţiali dit lumi. Dzăt di n’il’I di tineri, maxus studentâ, mutarâ cap dzâli arada tu nai cama mari pâzari dit lumi, Tiananmen, dit inima-a Beijingului. Incredibila minari fu kisatâ şi nicatâ tu sândzu di tancurli lansati vontra a demonstranţâlor armâtusiţ. Tu idyiul an, Estul a Europâl’ei trâdzea mânâ di comunsimu prit minări populari icâ aplo evoluţii politiţi pi livelu a partidlui unic, comunistu, cari avea cum`ndusitâ aesti vâsilii.
Tu andreu 1989, România avea armasâ goala vâsilie dit arada a aţilor est-europene tu cari regimlu comunistu u avea nica tu mânâ putearia absolută. Dictatorlu Nicolae Ceausescu gri ti unâ mari adunari populară tu ţentrul ali capitalâ, Bucuresti, tra s-amintâ agiutorlu popular dinintea-a contestaţiilor ţi avea plâscântitâ Timisoara, tu ascâpitata ali Românie. Adunarea di Bucureşti s-alâxi, ama, dit unâ minari di masi manipulati tu ahurhita a bitisitâl’ei dictatua al Ceauşescu. Azâ, aestu loc dit inima-a capitalâl’ei ali Românie ari numa Pâzarea ali Revolutie dit 1989.
Tu apriiur 1990, dupu 5 meşi di la Revolutia anicomunistă, român’il’i s-aduna tu Pâzarea ali Universitati tra s-aducâ tin’ie ti atel evenimentu ama şi tra s-mutâ cap contra-a nauâl’ei puteari ţi avea acâtatâ scamnul tu România, cari sâ spunea clisunoamâ di la Revolutia populară ama avea un tricut comunist di rangu analtu. Ma multu, naua puteari s-avea demonstratâ si un şingir di mindueri autoritari. Si ma ş-bâgă tu minti ta s-arâspândeascâ cu silâ demonstranţâl’ii dit 22 april 1990, regimlu post-ceauş nchisi unâ minari ti acâtari Pâzaril’ei ali Universitati cari lo numa elocventâ, yilipsitoari di Pâzarea Tiananmen 2.
După aproapea 23 di an’i, tu yianar 2012, contestarea spontană a purtaticlui spus di prezidentul Traian Băsescu adusi diznău oamin’il’i tu numir mari tu Pâzarea ali Universitati dit Bucuresti, demonstraţia ţânu dzâli multi, cu tuti opearaţiun’ili politienesti fapti si cu kirolu slab cu cingrimi mari. Ma amânat, votlu popular cabaia mari dat ti opozitie politicâ u confirmă atituditea a demonstrantâlor dit Pâzarea ali Universitati 2012. Tu aestu kiro, unâ altă pâzari dit ţentrul a unui mari câsâbă-capitală agiundzea cu anami prit mărli demonstraţii ţi avea avnatâ un regim autoritar di lungu kiro.
Piata Tahrir di Cairo agiumsi un semnu ali democratie, a mutaril’ei cap, cadealihea giuneascâ. Pâzarea Tahrir easti si un semnu a “primuvearâl’ei arabâ”, protestul popular ti niminari nkisitu Tunisia ş-cari arni tuti societăţli arabi dit Orientul di Mesi ţi canda eara ti daima ambudyiusiti tu regimuri autoritar-dictatoriale generate tu an’il’i 60 icâ 70. Tu aestâ hâvai internationalâ, Turchia spunea unâ vidzutâ acutotalui ahoryea, cu un regim politic ţi avea la thimel’iu reformili cu toarâ avangardiste lansati di Kemal Ataturk tu catastisea dramatică di după protlu polim mondial. Dit 2003, prim ministru ali Turchie, reconfirmat di alidzeri, easti Regep Tayyip Erdogan, personalitati politică vârtoasâ şi ahoryea.
Tu kirolu a mandatilor a lui Turchia cunuscu un kiro di bâbukiseari economică, niheamâ zn’iipsitâ di criza economică mondială a deapoa politica a lui internaţională easti numâsită neo-otomanism, tu evocarea a kirolui cându imperiul otoman giuca un rol apufusitor tu aestă parte a lumil’ei. Tu al 10-lea an tu frâmtea-a guvernului ama si al 90 lea ali Ripublicâ Turcâ, Erdogan, fu primar a Istanbului, s-veadi ampulisitu cu unâ demonstraţie publică di amploari. Ea nkisi di Istanbul, tu inşita a maslui mai, ca unâ mutari cap spontanâ contra ti aspârdzearea a unlui parcu dit câsâbălu a sultan’ilor ta s-adara un mall.
Apandisea, cabaia prescavâ ali poliţie şi dalga di apofasi restrictivi a guvernului Erdogan feaţi ta s-mutâ cap protestatarl’i turţâ şi s-li lârdzeascâ demostratiili şi tu alţâ câsâbadz ali Turchie. Protestili şi evenimentili dit Pâzarea Taksim suntu mutriti tu tutâ lumea şi eali fac timbihi ti stepsurli di autoritarismu adusi a premierlui Erdogan. (Marius Tita)
