Patrimoniul cultural european
Anlu 2018 va s-hiba Anlu European a Patrimoniului Cultural. Aşi apufusi Parlamentul european, anda vulusi un raportu ndreptu di românlu Mircea Diaconu. Cunuscut şi apreciat actor, Mircea Diaconu candida şi ş-aminta loclu tru forul parlamentar european ca independentu, di s-harsi di una vartoasa andrupari dit partea românilor, alegătorii a lui. Ia, dimi, doauă direcţii, activitatea culturală şi popularitatea, dit cari iniţiativa europarlamentarlui Mircea Diaconu acata ahandusimi. “Lipseasti s-na kindurim tuti institutiile europene, dinintea a cetătenilor căte macă tiva nu imna ghini tru tut aestu kiro, atel tiva easti relatia anamisa di Bruxelles si cetătenii Europei. Borgea a noastră ma largu, si prota s-prota a Parlamentului European, cari easti aleptu di către cetăteni, easti tamam atea tra s-ndreaga diznau aestă ligătură fundamentală”, fu una dit protili declaraţii al Mircea Diaconu.
Marius Tiţa, 30.04.2017, 18:26
Anlu 2018 va s-hiba Anlu European a Patrimoniului Cultural. Aşi apufusi Parlamentul european, anda vulusi un raportu ndreptu di românlu Mircea Diaconu. Cunuscut şi apreciat actor, Mircea Diaconu candida şi ş-aminta loclu tru forul parlamentar european ca independentu, di s-harsi di una vartoasa andrupari dit partea românilor, alegătorii a lui. Ia, dimi, doauă direcţii, activitatea culturală şi popularitatea, dit cari iniţiativa europarlamentarlui Mircea Diaconu acata ahandusimi. “Lipseasti s-na kindurim tuti institutiile europene, dinintea a cetătenilor căte macă tiva nu imna ghini tru tut aestu kiro, atel tiva easti relatia anamisa di Bruxelles si cetătenii Europei. Borgea a noastră ma largu, si prota s-prota a Parlamentului European, cari easti aleptu di către cetăteni, easti tamam atea tra s-ndreaga diznau aestă ligătură fundamentală”, fu una dit protili declaraţii al Mircea Diaconu.
Tru scurtu kiro, el va s-adara diznau turlu ali Românie tru formula realizată tru anlu 2014, cându eara candidat independentu la un loc tru Parlamentul european. Atumtea, Mircea Diaconu nkisi prit tuta vasilia, di multe ori hiindalui cl’imat tru nascanti localităţ, şi feati moeabeti cu oamin’ii tra problemele a lor şi ti poate s-adara un reprezentant tru forul european. Idyea cum şi atumtea, Mircea Diaconu caftă tamama apruchearea di cetăţeni, di bana reală tru România, tru Europa, tra una activitate reprezentativă hairlatică. uNA iniţiativă concretă şi multu yilipsitoari a lui easti “Harta a patrimoniului pliguit”, dit România, realizat cu agiutorlu a voluntarlor dit tuta vasilia. Easti una halati direct di scuteari tru migdani a aistui patrimoniu aflat tru piricl’iu di kireari iremediabilă, prit mintearea a cetăţenilor şi responsabilizarea autorităţilor tamam tru domeniul a curi Parlamentul european va lu ndreaga tra anlu ti yini.
Tru kirolu a dezbaterlor, cundil’indalui mintearea ahoryea a factorlor europeni di apofasi tru promovarea ali iniţiativa, europarlamentarul Mircea Diaconu sumlinia calitatea di spaţiu comun a Europei cultural’eii şi a patrimoniului. “Atea ti mi harseasti, spunea Diaconu, easti că, tru 2018, va s-avem furn’ia ca noi, cetăteni, stati, institutii europene, asociatii, structuri di tuti turliili dit domeniu, s-nă spunem tut ti avem ma bun tru vasiliili a noastre, atea ti na reprezintă ca identitate natională. Concluzia finală a aistui an easti că elementul european va s-iasa tru migdani tru tuti aesti manifestări nationale, atea ti va s-yilipseasca că him cadealihea un spatiu unitar, construit tru multa ani, nica s-tru una n’il’ie di an’i, prit una istorie comună, nascanti experienti comune, nascanti buni, alti nu dip bune ica ni haracoapi.
Cadealihea easti că ază him un spatiu comun. Aesta sigura va s-hiba concluzia a aistui An a patrimoniului”. Tru raportul cari andrupa declararea al 2018 ndreptu An European a Patrimoniului Cultural, s-cundil’eadză că aestu va s-agiuta ti promovarea a rolui a patrimoniului cultural european ca hiindalui componentă fundamentală a diversitătii culturale si a dialoglui intercultural. Tutunaoara, easti avut tru videala şi potenţialu economic, direct şi indirect, a patrimoniului cultural, cari easti şi un element important a dimensiunil’ei internationale a UE, dezvoltândalui interesul a vasiliilor partenere tru patrimoniul si expertiza Europei. Continentul european easti sarmanita a unei istorii pi lungu kiro şi avuti, a unei culturi esenţiale tra imnaticlu a dun’eaual’ei şi creatorlu a unei babageani avutami culturala, a unui patrimoniu inestimabil. Una societate civilizată ş-cunoaşte şi ş-tin’iseasti cultura şi civilizaţia, arodlu a nascantor frimtari şi amintatiti pi lumgu kiro. Ti atea, una societate dizvoltată ari borgea tra tanearea şi scutearea tru lun’ină a cultural’ei a l’ei, a patrimoniului material ica spiritual ti alu ari clisunumie.
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala
