Paramithulu a leului, moneda român’ilor (18.09.2016)
Tru 1835, în dzuua di 16 agheazmăciune, domnitorulu a Muntenilei, prinţul Alexandru Ghica, oficializă leulu ca monedă a principatului a lui. Easte un momentu di pionierat, principatile româneşti eara ninca separate, aşi cum vrea mările puteri. Tru aţist contextu, domnul muntean aleapse leulu să hibă moneda a ţarâl’ei a lui, iu urdina ună multitudine di monede xeane, care din Occidentu, care di-tru Orientul a turţâlor. Di toate aeste monede, talerulu olandez, loventhaler pi numa lui, eara ţea mai populara. Eara ună monedă musată, cu un leu/liundar ţi si alină, rampantu, pi avers, di iu îşi lo şi numa taler-leu. Eara ună monedă multu utilizată tru aţistă parte a Europâlei, concurânda paraua otomană. Altă turlie, şi albanezil’i şi bulgaril’i şi-u numiră moneda naţională, în funcţiune şi ază, după talerulu-leu a olandezilor. Şi în Republica Moldova, moneda naţională are numa leu, ama aoaţe explicaţia easte diferită. Nu easte zborulu di ună aleadzire istorică, pricum în Albania şi Bulgaria, ţi di numa istorică purtată di moneda ţarâlei, România, din care Republica Moldova fu aruptă di Stalin, tru 1940.
Marius Tiţa, 16.09.2016, 22:20
Tru 1835, în dzuua di 16 agheazmăciune, domnitorulu a Muntenilei, prinţul Alexandru Ghica, oficializă leulu ca monedă a principatului a lui. Easte un momentu di pionierat, principatile româneşti eara ninca separate, aşi cum vrea mările puteri. Tru aţist contextu, domnul muntean aleapse leulu să hibă moneda a ţarâl’ei a lui, iu urdina ună multitudine di monede xeane, care din Occidentu, care di-tru Orientul a turţâlor. Di toate aeste monede, talerulu olandez, loventhaler pi numa lui, eara ţea mai populara. Eara ună monedă musată, cu un leu/liundar ţi si alină, rampantu, pi avers, di iu îşi lo şi numa taler-leu. Eara ună monedă multu utilizată tru aţistă parte a Europâlei, concurânda paraua otomană. Altă turlie, şi albanezil’i şi bulgaril’i şi-u numiră moneda naţională, în funcţiune şi ază, după talerulu-leu a olandezilor. Şi în Republica Moldova, moneda naţională are numa leu, ama aoaţe explicaţia easte diferită. Nu easte zborulu di ună aleadzire istorică, pricum în Albania şi Bulgaria, ţi di numa istorică purtată di moneda ţarâlei, România, din care Republica Moldova fu aruptă di Stalin, tru 1940.
Leulu a români’lor înflori” după 1859, când dubla aleadzire a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la Iaşi şi la Bucureşti, u înfăptui unirea Moldovâlei cu Muntenia. Easte arhiusita a făvrusirile’i şi consolidaril’i a statului român, cu crearea instituţiilor a lui esenţiale. Leulu di-tru sistemulu monetar a lu Cuza avea 100 di subdiviziuni, aşi cum funcţioneadză şi ază. Cuza, cu tute aeste, nu putu să introducă moneda naţională di aform’ia că însăşi unirea principatilor era vulnerabilă şi nirecunoscută ofiţial di mările puteri care îşi impunea vrearea tru aţistă parte a lumilei. Tot cu scupolu să-şi salveadză unirea, acceptată cât bâna Cuza, el fu obligat să abdică şi fu adus un prinţu ghirman, Carol. La mai puţân di un an di la alinarea pi tron, tru 1867, domnitorulu Carol l stabileaşte moneda naţională cu numa leu, ca ună monedă bimetalică cu etalonulu la 5 grame di argint/asime sau 0,3226 grame di aur/malâmă şi avânda ca subdiviziune banulu, în numir di 100. Primile monede româneşti emise, cu ngâtan, fură aţeale divizionare di brondzu, di 1 ban, 2 bani, 5 bani şi 10 bani, care fură bătute la Londra. Anulu următor, 1868, fu bâgată în circulaţie prima monedă românească di aur, în valoare di 20 lei. Easte celebrul pol, derivat di-tru francezulu napoleon di malmă. Moneda românească, semnu puternic a suveranitatilei, si-are consolidată u chirolu, unăoarâ cu ţara condusă di Carol l.
La 3 marţu 1870 easte înhiinţată şi Monetăria Statului, care bate leulu românescu di malămă şi asime şi ban’il’i divizionari di brondzu. Primile bancnote româneşti fură biletile ipotecare di-tru 1877 care îşi propunea să susţână România tru Polimulu a l’ei di independenţă faţă di Imperiul otoman. După aţist momentu istoric, România si proclaamă regat, iar tru aţeluşi an, 1880, easte înhiinţată şi Banca Naţională a Româniilei, singura abilitată, di atumţea, să emită monedă di metal şi hârtie. De-a lungul a chirolui şi a zbuciumatâl’ei istorie, ma multu a secolului XX, leulu românescu cunoscut tute turliile di alâxiri, denominări şi evoluţii, inclusiv în forma preferată di numismaţ. Tru 2005, moneda românească fu denominată, adică îl’i si tăl’iară 4 zerouri din coadă, tra să hibă ma lişor să si comparară cu euro, moneda unică a Uniunilei Europeană. Atumţea si ştea că România va să adoptă euro tru 2019, ama aestă dată fu clar infirmată, fără să hibă oferit un altu momentu a dispariţil’ei a leului şi transformarea lui în euro. La denominare îl’i si deade ună numă nauă, RON, în loc di ROL, aţea ţi vrea să sumcundil’iadză faptul că easte zborulu di un leu nou. Tora, nă nviţăm, deja, cu năulu leu şi preţurile fără multe zerouri la coadă, ahtare turlie că zburâm tut di un singur leu, aţel pi care va-l ufilism ninca ţiva ani, care pare ă si aibă stabilizată la un cursu simetric di 4,4 lei trâ un euro.
Autor: Marius Tiţa
Armânipsi: Hristu Steriu
