Pandemie şi infodemie
Nai ma salami sţenarii, fură năstricuti di averu şi realitati. Fură năstricuti şi sţenariile cari vearsă putirlu şi scot tu videală năi turlii di idhei/ imaghinaţia-a omlui. Tru dizvărtearea-a aliştei crizi ari cabaia lucri ţi tănu di lucărli a comatăllei cinematografică maşi că easti zborlu di lucărlu alithea/ di realitati. Tutu cu tut, tru filmi, nă andămuseamu cu ună criză ma multu ica ma pţănu di arada, căţe nu maşi unăoară fu zborlu tamamu di un virusu. Aveamu, orlea-zorlea şi un super-herou, tru stran’ilu di fărbalâ zuyrăpsitu, ica unu câtu s’poati di arada, vahi un anti-herou. Videam daima idyili sţeni cu fănicadz, căderi, surpări, videlliuri ţi alagă aoa-aclo, masti apufusiti, tru protlu planu, tru stihurli di oară, aţeali di kipită. Comata ţi ţăni di taxirati nu eara un om, căţe eara maşi un extraterestru, fenomen ditu fisi, virus ică bacterie, ică vără produs ali alathusi uminească.
Marius Tiţa, 15.03.2020, 14:10
Nai ma salami sţenarii, fură năstricuti di averu şi realitati. Fură năstricuti şi sţenariile cari vearsă putirlu şi scot tu videală năi turlii di idhei/ imaghinaţia-a omlui. Tru dizvărtearea-a aliştei crizi ari cabaia lucri ţi tănu di lucărli a comatăllei cinematografică maşi că easti zborlu di lucărlu alithea/ di realitati. Tutu cu tut, tru filmi, nă andămuseamu cu ună criză ma multu ica ma pţănu di arada, căţe nu maşi unăoară fu zborlu tamamu di un virusu. Aveamu, orlea-zorlea şi un super-herou, tru stran’ilu di fărbalâ zuyrăpsitu, ica unu câtu s’poati di arada, vahi un anti-herou. Videam daima idyili sţeni cu fănicadz, căderi, surpări, videlliuri ţi alagă aoa-aclo, masti apufusiti, tru protlu planu, tru stihurli di oară, aţeali di kipită. Comata ţi ţăni di taxirati nu eara un om, căţe eara maşi un extraterestru, fenomen ditu fisi, virus ică bacterie, ică vără produs ali alathusi uminească.
Nai multili ori, fănicadzlli cinematografiţ cu heroi s’facu tru America. Tora avemu ună catastisi ţi canda nu’acaţă tu isapi SUA, şi ma pţănu s-veadi tru comata dukimăsită ş-ţi lăhtărosu acaţă oclliul tru atea comată cari s’veadi. Nă ampulisimu cu ună epidemie ţi fu alinată păn di scara a pandemiillei, semnu că nu putu s’hibă dănăsită. Va s’pistipsimu/ va s’minduim că să ştiu dipu pţăni lucre ti năulu aghentu patoghenu – viruslu, ama va s’nviţămu că tuti suntu viglleati, că ari dipu pţănă surpriză tru dizvărtearea-a crizăllei. Cara va s’minduimu că tuti li ştimu, va s’videmu ama, va s’nviţămu că ari născănti sţenarii ică averuri mistiryioasi, ascumti, oculti, ţi nă si fac cănăscuti maşi a nauă, acă nu adrămu ici ţiva ta s’nă si cadă aestu ndreptu, aestu privileghiu.
Media, sfera di hăbăriseari publică, ari ună arolă di amprotusa cu aţea ţi s’faţi tru aesti dzăli di bănaticu a nostu. Dalga di hăbări şi subiecti u aduc hăbărisearea ca un lucru di prota thesi tu bana a suţiitatillei uminească ditu aistu kiro. Pi nigă dalga di hăbări di cari s’hărseaşti publiclu largu, media easti şi mehania ţi pitreaţi niscănti apofasi şi meatri ţi lipseaşti s’agiungă pi nai cama iruşea cali la oamin’i. Canalili media i para-media suntu ncărcati păn di mardzină şi easti multu zori s’aledz un lucru di alantu.
Realitatea medicală easti dukimăsită nai cama ghini pi livelu a unităţlor di profil, aclo iu tutu personalu medical easti aguditu di babageanili piriclliuri. Pi pingă unităţli medicale s’dizvărteaşti şi un babageanu proţes mediatic ţi caftă şi ascumbuseaşti kiro şi energhie pi liveluri ti nipistipseari. Progreslu tehnologhic easti mintitu, easti nolgica, ca vărnăoară, cathi tilefunu mobil agiundzi s’hibă ună cadealihea amaxi di televizie, cari nreghistreadză şi pitreaţi nyie cu hărgiueari ieftină. Inamiclu nu s’veadi ama easti lăhtărosu ayun’iusitu ta s’arăspăndească pisti tutu.
Acă, cu prişcăville ică realismu, s’lugurseaşti că ţifrili a crizăllei cu coronaviruslu suntu nica sum un livel ţi easti străxitu, tamamu axia-a catastisillei ta s’ascapă lişoru di sum control aspari şi aduţi tu catandisea di găilipseari tuti sistemili di securitati. Ufiţialli minduescu s’cilăstăsească cu ună jgllioată nintea a catastisillei, tamam tra s-nu hibă năstricuţ di aestă. Ascumbusearea easti iu ţi s’vrei şi tu scara nai cama analtă. Ti meatrili ţi s’loară iuţido tu lumi, nviţăm ună ş-ună, dit presă. Tut aclo aflămu şi comentarii, revelaţii, mindueri, urminii, hăbări aplănisiti, di arădeari i, pănu tu soni anfărmăcarea cu hăbări. Dealihea, şi spunearea/ definiţia clasică a presăllei, a hălăţlor di hăbăriseari tru lao, numata anvăleaşti realitatea tu dzălili a noasti.
Aşi, presa clasică, di arada, cu numi şi adresă, numata’lu ari monopolu a hăbărisearillei, s’clleamă că ari ună văndaki di canali ţi pitrecu hăbări cătă un public câtu ma largu, ama nu tin’iseaşti arada deontologhică – ţi guverneadză lucurlu a presăllei. Tru aestă hăvaie, dipu pţăn’i suntu aţelli ţi pot să spună, s’aleagă ditu izvurlu di hăbări, di iu yini hăbarea şi aproapea vărnu numata mutreaşti s’veadă desi easti ili nu easti alithea. Ixikea a născăntoru criterii profesionali n’icşureadză mehaniili di apărari dinintea-a aplănisearillei, a dezinformarillei şi u adară darmadamu sţena cătă atelli iu li arucă hăbărli/ tru ţintili publicu şi mehaniili ţi nu suntu ti dealithea, dimi suntu aplănăsiti.
Imaghinea-a pandemiillei di coronavirus easti multiplicată pritu lucurlu di media şi pseudo-media cari alănceaşti pritu un fenomen ţi ş’fu pătidzată cu numa INFODEMIA. Zborlu nu fu lansat di vără ţentru di cercetare ică monitorizare că tamamu di Organizaţia Mondială a Sănătatillei (OMS), aţea ţi kiverniseaşti nica şi zboarăli di EPIDEMIE I PANDEMIE, dit cari thimilliusi INFODEMIA, ţi fu aflată , cadealithea, tru locărli iu urdină hăbarea. Cum criza coronaviruslui numaata easti di multu kiro un fenomen orlea-zorlea medical, avemu dininti, tru aesti dzăli, dizvărtearea-a INFODEMIILJEI, ună criză a fenomenlui media, cu nfărmăcări cari zn’iipsescu valenţili şi efectili a unâllei hăbăriseari tin’isită, corectă şi hăirlătică, maxus tru kiro di PANDEMIE.
Anyrâpsearea: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
