Olimpiada
Acă pari s’hibă ună antribari a unlui cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi ?
Tașcu Lala, 12.08.2024, 19:06
Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu kirou număseamu olimpiadă pritu aesti antriţeri, deapoa nviţaiu că zborlu ti olimpiadă spuni ti kirolu anamisa di dauă antriteri olimpiţi. Cu alti zboară, cându ahurhescu competițiile s’bitiseaşti olimpiada. Deapoa, cându s’bitisescu antriţerli sportivi, ahurheaşti ună nauă olimpiadă.
Tru limba română suntu dauli noimi, și aţea di agiocuri olimpiţi, și kirolu anamisa di aestea. Tu kirolu di tora, aestu interval easti di patru añi. Prezentul aduţi tu mengă și spunearea di polimu, opțiuni uminească scăndille la cari suţiitatea uminească s’apleacă cătă ea di căndu s’amintă. Mitologhia gărţească antică, ună turlie di instrucțiuni di ufiliseari a agiocurloru olimpiţi, spuni că antriţerli sportivi di sumu Olimpu dănăsea polimili. Cu alti zboară, tru loc să s’vatămă unu-alantu, atlețllii s’antriţea tru sporturi.
Agiocurli olimpiţi moderni, nkisiti di Comitetlu internațional thimilliusitu sumu cumăndusearea-a baronlui Pierre de Coubertin, nu putură s’bagă tu practico aestu lucru, nica ş’ma multu trapsiră di itia a polimiloru, maxusu a aţiloru dauă mondiali. S’nu agărşimu că edițiili ditu 1916, 1940 și 1944 fură curmati, neise nu s’ţănură di itia a polimiloru mondiali ţi eara tu mplină dizvărteari. Tru 1916, agiocurli olimpiţi lipsea s’ţănă tru Ghirmănie. Tăş după 20 añi aestu lucru eara di căbuli să s’facă. Ama Hitler, vinitu la puteare tru 1933, dimănda di cabaia kiro a lui planuri ti polimu. Tru 2008, tamamu tu dzuua di 8 di agustu, când la Beijing ahurhea agiocurli olimpiţi, ahurhea ună naua hopă di frontu anamisa di Rusia și Georgia. Tru 2014, alikearea ali Crimeei di cătră Rusia pari s’hibă ună provă ditu Agiocurli Olimpiţi di Iarnă di Soci, cari s’dizvărtea tamamu atumţea. Fu adusă aminti ună ananghi di securitate a agiocurloru olimpiţi ditu localitatea Soci, ţi easti la ñică distanță, tru bazinlu ali Amarea Lae, că askerea arusă s’prillea controlu aliştei reghiuni ditu cratlu Ucraina, independentu, membru al ONU. Comunitatea internațională nu avu dotu vără reacție, niţi barimu nu deadi noti tră aestă operațiune contra-a spiritlui olimpic și a tutulor reglementărloru internaționali.
Tu aestu kiro, agiocurli olimpiţi s-dizvărtiră Paris ama nu cu vinita a sportivilor ditu Rusia și Ucraina, văsili stipsiti ti aputrusearea şi măkilipsirea ali Ucraină, tu kirolu di ma ninti, neise cama di doi añi și giumitati. Dimi, tamamu di 900 di dzăli, umpluti tu dzuua anda s’ncllidea antriţerli sportivi ţi lipsea s’curmă tamamu polimili. Polimlu nkisitu di Rusia tru Ucraina nu s-dănăsi ici vără minută. Nica ş’ma multu, bitisearea-a antriţerloru olimpiţi di Paris fu nsimnată di Rusia cu năi bombardamente criminale contra-a Kievlui, capitala ali Ucraina. Olimpiada, perioada anamisa di dauă irini olimpiţi, să spuni lăhtăroasă, cu polimi și zñii-aspărdzeri ţi lipsea s’hibă curmati di mltu kiro ditu practicolu ali suţiitati uminească.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala
