Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Nuclear şi vizual

Ma că tru chirolu a Polimului araţe nuclearulu eara un subiect la ordinea dzuâl’ei, în prezentu, opinia publică internaţională mizi cara s-aibâ avdzâtâ di aşi ţiva. Subiectulu si turnă tru actualitate unâoarâ cu simnarea a acordului mutrinda programulu nuclear iranian. An’i di dzâle avum dipriunâ hâbări dispre continuarea negocierilor, ama di puţâne ori aflam noutăţ care să si impună tru aghenda a dzâul’ei. Părea sâ hibâ genulu di discuţii care continuă până la totala dispariţie di-tru atenţie şi, cu tute aestea, dinâpoia a uşilor încl’ise, pi care niţe jurnaliştil’i nu mata părea interesaţi să li dişcl’idă, si negocia intensu şi serios. Indirectu, acordul reprezintă unâ evoluţie şi tru sensibilile relaţii ruso-americane. Ţeale dauăle părţâ si-au implicat în finalizarea cu succes a negocierilor şi si felicitarâ reciproc. Acordul are elemente concrete, cu pruvideri care va-s da la nâparte pericolulu ca Iranulu să posede arma nucleară. Va să hibă deshiinţate chentre, reactoare şi alte instalaţii, va să hibă reduse stocurile di material nuclear şi totulu sum un control strictu. Tru tut aţeluşi chiro, gradual, va să hibă mutate sancţiun’ile ONU contra a Iranului, instaurate din cauza programului nuclear lansat cu an’i ninte.

, 19.07.2015, 22:00

Ma că tru chirolu a Polimului araţe nuclearulu eara un subiect la ordinea dzuâl’ei, în prezentu, opinia publică internaţională mizi cara s-aibâ avdzâtâ di aşi ţiva. Subiectulu si turnă tru actualitate unâoarâ cu simnarea a acordului mutrinda programulu nuclear iranian. An’i di dzâle avum dipriunâ hâbări dispre continuarea negocierilor, ama di puţâne ori aflam noutăţ care să si impună tru aghenda a dzâul’ei. Părea sâ hibâ genulu di discuţii care continuă până la totala dispariţie di-tru atenţie şi, cu tute aestea, dinâpoia a uşilor încl’ise, pi care niţe jurnaliştil’i nu mata părea interesaţi să li dişcl’idă, si negocia intensu şi serios. Indirectu, acordul reprezintă unâ evoluţie şi tru sensibilile relaţii ruso-americane. Ţeale dauăle părţâ si-au implicat în finalizarea cu succes a negocierilor şi si felicitarâ reciproc. Acordul are elemente concrete, cu pruvideri care va-s da la nâparte pericolulu ca Iranulu să posede arma nucleară. Va să hibă deshiinţate chentre, reactoare şi alte instalaţii, va să hibă reduse stocurile di material nuclear şi totulu sum un control strictu. Tru tut aţeluşi chiro, gradual, va să hibă mutate sancţiun’ile ONU contra a Iranului, instaurate din cauza programului nuclear lansat cu an’i ninte.



Detaliile tehniţe suntu bogate şi semnificative, ama tut cama greu trâ achicâsire trâ aţel’i care nu suntu specialişti sau macarim avizaţ tru fizică nucleară, diplomaţie sau securitate internaţională. Fu dat la nâparte un pericol ţi nu apărea pi lista a frixilor di primă pagină. Aclo si aflâ, fără di altâ, imaghinile şi ştirile dispre lâieţâle incredibile comise iuva, tru zone care pi agenda diplomaţâlor apar ca hiinda diferite state, tute membre a li Organizaţie a Naţiunilor Unite. Ama ţi si faţe pi teritoriile a-şi dzâsului Statulu islamic scapă a iţe reglementare internaţionale, a iţe rezoluţie ONU, a iţe achicâsire întră mările puteri. În realitate, aclo funcţioneadză nâ structură statală informală ţi transpune în realitate ţeale mai di câtrane minduite a li hiinţă umană. Aclo suntu vâtâmaţ oamie’ni, suntu distruse valori thirie (uriaşe) a patromoniului a li umanitate, aclo si ndregu acţiuni di vâtâmare în întreaga lume. Ţi cara că suntu negate valorile a democraţiilor occidentale, hici ţiva nu îl’i încheadică pi promotoril’i aţiştor idei întunicate să aibă tehnică avansată, inclusiv internetulu, creată di aţel’i a cure distrudzire easte scupolu declarat a pseudo-statului islamistu. Tut ţi si faţe pi pământurile iu si-are instalată are rezonanţă şi efecte di polim distructiv contra a societăţâlor occidentale, easte unâ furvisire thirie (uriaşă) trâ securitatea lor.



Si aţiste efecte nu si manifestâ la vârâ frontieră, cu armate faţă în faţă, că v’in dreptu în tru mesea m’iolgica di societate, tru bana di cathe dzuâ, bagă sum semnul a întribaril’ei realizări sociale şi politiţe di dzăţ di an’i. Aestă fuvirsire di tip nou creadză psihoze şi tensiun’i direct tru bana a membrilor a soţietatil’ei, pitrunde mai ghine, ma eficientu şi ma ieftin dicât iţe armă. Propriil’i soldaţâ”, membril’i a societatil’ei ţi prinde să îl’i apreciadzâ valenţile şi valorile, cedeadză a unor atracţii aventuriste, trădeadză şi si torană contra a propril’ei patridă, lumea democratică. Şi totulu di aform’ia a unei avalanşă informativă ţi are aspectul clar, di manual, a unei acţiune propagandistică di mare eficienţă. Tru aestă alumtă nu easte folosită vârâ armă modernă şi complicată, şi niţe alta veacl’e şi cutrimburător di eficientă ţi un principiu democrartic, libertatea a informaţil’ei. Statulu a teroaril’i contra a oamin’ilor bâneadzâ cama multu şi prota oară pri-tru vizualul agresiv ţi nâ invadeadză mecanismul sensibil a informaril’i di cathe dzuâ. Spaţiul virtual abundă di imaghini suficient tra să ti şocheadză trâ toată bana, cama multu că si deruleadză tru zona di interes gheneral, dânda di unâ parte inclusiv ştirile dispre negocierile di-tru nuclearulu iranian sau ninca şi aţeale dispre succesulu aţistora. Vizualul concret bate nuclearulu virtual iara soluţia easte şi ma simplă. Ea v’ine tut din spaţiul digital şi di-tru accesulu la aeste mecanisme, repudiate ama intens ufilisite di fundamentalişţi. (Marius Tiţa)

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company