Nu ari nădie tră irine
Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea.
Tașcu Lala, 04.08.2024, 18:04
Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea.
Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni easti cu ndriptati băgată. Neise, tru spunerli istoriţi, vărnăoară oamiñilli nu au bănată tru irini, totna ave un loc pi Terra iu oamiñilli s’alumta şi s’vătăma. Jurnaliștilli nkisescu, tru analiza catastisillei, di la planlu ONU di ampărţari ditu 1947. Pari aplo aestă catandisi andicra di ţi s’feaţi dupu Protlu Polimu Mondial. Fapta că Imperiul Otoman, cari stăpuea aestă reghiuni, fu tru tăburea a aţiloru azvimţă, adusi dininti prublema ti ampărtarea a născăntoru ţerclliuri di influență tru ună reghiune tru cari harta ş-adutea dipu pţănu cu aţea ţi easti tora. Neo-otomanismul pripusu di prezidentulu nturţescu ditu aestu kiro agiundzi s’hibă ună acțiune revizionistă cu ună amănari di un secol. Iarapoi istoria aliştei reghiuni zburaşti tră turţă, tru un kiro cându statili arabi nu eara, canda ti ună puteari anăkisitoari ţi nu easti lişoru ti străxeari.
Di suti di añi, turţălli anăkisiră şi călcară locărli anvărliga di Amarea Mediterana, pi cari tora li lugursescu ca hiinda cu ndriptati tru sfera-a lor di influență. Easti și ună turlie di purtaticu colonialistu ditu aestu kiro ama fără elementi di năutati ică orighinalitati. Fapta aplo că, aoa şi ndauă secole, pi vără locu ditu Europa, Asia ică Africa stăpuiră turţălli pari tra s’hibă argumentulu nai ma vărtosu tră len turlii di căftări. Neise, prinţipiulu nai ma di simasie easti apartenența la idyea pisti islamică, cata cum majoritatea babageană a araghiloru mintiţ ndreptu ică indirectu, tru evenimentili ditu Orientulu di Aproapea. Acă aputrusearea otomană nu ari ici ţiva ţi s’nă arisească tru aduţerli aminti ti ea, tora andruparea nturţească a cauzăllei palestinieană va ta s’hibă ca un thimelliu.
Ama niţi ditu Turchie nu s’fuvirseaşti cu irinea, di itia că, nu ari altă cali, că maş aţea cu polimlu. Di itia că, tru Orientul di Aproapea, tută lumea fuvirseaşti nesie lumea tută. Ditu 7 di sumedru, cându ţivillii araghi vătămară cama 1.200 di israelieni, topili şi vătămărli yinu dăldză-dăldză, ditu tuti locărli. Apandisea-a Israelui u alăxi Gaza tru un locu pârjilitu, mplinu di arvuluseri și di murminţă. Rachetili și dronile azboairă di atumţea locărli tuti, tru şi di cătă Israel, ditu Gaza, ditu sudlu a Libanului, di cătă Iran, di cătă aribelli houthi ditu Yemen. Tru spațlu a aguderloru di tamam, Israelu aduţi acțiuni suprinzătoare și cadealihea ti ciudie pritu rezultati.
Tora ma ninti, liderlu Hamas, inamiclu ditu Gaza, fu vătămatu tru ună explozie faptă tamamu Teheran, tu capitala a marlui sponsor a minărloru anti-israeliene, Iranlu. El eara dus ta s’llia parti ti băgarea pi ipotisi a năului prezidentu a Iranlui, cari yini s’lu alăxească pi atelu ţi muri pritu cădearea a helicopterlui tru cari eara. Victimili ti arăzbunari suntu, tora, cu dzăţli di ñilli, ditu ma multi văsilii iarapoi multi di eali suntu personaje cu anami ti populu şi alumta a loru.
Irinea nu ari să s’veadă di itia a lăhtăroasăllei ceamaună, cu alumta ţi s’faţi pi tuti fronturli vidzuti şi nividzuti, cu multi victimi. Tru aestă alumtari s’poati că irinea s’nu hibă pricănăscută, cara va s’alăncească vărăoară tru calea a apufusitorloru di bană şi di moarti. S’umplu 10 meşi di la ataca contra a Israelui, deapoa, cama di 300 di dzăli di cându născănţă oamiñi suntu tru captivitati iarapoi alță suntu bombardaț cabaia multu. Iţi rachetă arcată tru alumtă cadi tru ună zonă sensibilă. Israelieañilli agudescu căsăbadzlli ditu Gaza, militanțăllii Hamas amină, căndu ş’căndu, rachete tu căsăbadzlli israelieañi, maxus tu Tel Avivlu.
Idyealui, ama di cătă tu dată, amină și pareia militantă yemenită. Ditu Apirită, moartea balistică yini ndreptu ditu Iran și caftă tut ţivillii ditu căsăbadz, ti ună hăiri cătu cama mari cu aminarea. Ună rachetă aminată ditu sudlu a Libanlui, s’pari, cadi tru zona a Dzenurloru Golan, loati di la Siria, și vatămă cilimeañi drudzi, dimecu araghi muslimañi. Tru sudlu a Libanlui, văsilie ţi di cabaia kiro nu ari tru capu lideri politiţ, istoria zburaşti maş ti fănicadz anamisa di viţiñilli di ma ninti, tora ascumbusiţ tru tăburi şi askeri. Easti zori s’dai ună yilipseari ali iriñe ţi lipseaşti s’hibă păzărăpsită și construită tru Orientul di Aproapea, di itia că vărnu nu u va și s’fac gaereţ mortali, pănu di mardzină,neise, atea turlie că ea s’nu aibă vără nădie s’alăncească.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala
