Nicolae Bălcescu

Marius Tiţa, 22.06.2019, 18:30

Patriot, revoluționar, om politic, scriitor, istoric și om cari feaţi istorie. Aşi putem s-lu zuyrăpsimu Nicolae Bălcescu, personalitate a românilor dit mintitlu secol XlX-ţi. Acă tută lumea poate să spună că avdză di el, tru idyiul chiro poati s-hibă spusă că, tru aistu chiro, easti ună personalitate aproapea acutotalui agărsită. Vără turlie niduchită tricu şi umplearea, tru aestu cirişar, a două secoli di la amintarea a lui. Niţi opera și niţi bana a lui, di masi 33 di ani, nu suntu evocate, tru ună turlie mod semnificativă, cu aestă furn’ie. Dimec, Nicolae Bălcescu s-amintă, București, tru 1819, aoa si 200 di ani, tru dzuua di 29 di cirişar, Bucureşti. Purtă numa di familie a dadă-sai, Zinca, originară dit localitatea vâlceană Bălcești. Feati studii la Sâmtul Sava, iu lu avu profesor pi Ion Heliade Rădulescu și coleg pi Ion Ghica. Ma amănat, Ghica va-lu evocă, tru ună carti pitricută a poetlui Vasile Alecsandri, spiritlu ti ndriptati şi vrearea tră istorie a n’iclui Bălcescu. Tru idyea arti, Ion Ghica ș-aduti aminti că lu avea vidzută Nicolae Bălcescu tru hăpsani, iu eara ncl’isu ti participarea, la masi 21 di ani, la ună conspiraţie revoluţionară.

Anda işi dit hăpsani, deadun cu Ion Ghica și Christian Tell, thimi’iuseasti, societatea secretă revoluționară Frăția, cari avea deviza ”Dreptate și Frăție”. Gruparea creaşti semnificativ, aderânda tut ma mulță tiniri revoluționari, și s-dişcl’idi nica şi ună filială la Paris, număsită ”Societatea a studențălor români”, cumăndusit1 di C. A. Rosetti. Dit 1844, editează ”Magazin istoric tră Dacia”, deadun cu ardeleanlu August Treboniu Laurian. Ideea ti unirea a românilor îl faţi ca, tru idyiul chiro, s-ducă să-l’I veadă român’il’i di nafoara ali Muntenie, tru Ardeal și Moldova, ama și tru Italia și Franța. Anlu revoluționar 1848 lu-acaţă tru Franța, di iu s-toarnă București și agiundzi ministru di externi tru Guvernul provizoriu, revoluționar. La curmarea ali revoluție dit Muntenia, agiundzi s-hibă un exilat. Treati munţăl’i tru Transilvania iu păzărăpseaşti, fără succes, anamisa di revoluționarl’ii unguri și atel’I români. Agiumtu Paris scrie studiul a lui istoric nai ma importantu Român’il’i sum Mihai-Voievod Viteazul”, armas tru manuscris și tipusitu di Alexandru Odobescu, tru 1861 – 1863.

Tru 1851, Odobescu, cari îl tin’isea Bălcescu, lu-agiută la thimil’iusearea ali organizație ”Junimea română”. Bălcescu easti un precursor tră unificarea ali Europă, pi baze moderni, revoluţionare, di libirtate şi tin’isearea a ndrepturilor a omlui. Tru 1852, lăndzidu şi epuizat, mindueaşti tra să s-toarnă tru Muntenia ică barimu tru Moldova. Otoman’il’i, ama, nu îl’i l’iartă activitatea revoluţionară şi nu îl’i da izini s-dipună di pi pamporea di pi Dună iu eara. UAlină la bordu ună parei di soţ şi mama a lui. Easti atea dit soni andamusi, ti furn’ia că Nicolae Bălcescu lipsea tra s-nchisească calea tru Italia, tru sudlu a lui mplinu di oari tra ş-yitripsască plămân’il’i lăndzit. Vrea s-moară, exilat şi fără di nădii, după vără mes di dzăli, Palermo. Truplu a lui nu putu s-hibă aflatu di soţl’I cari vrură s-lu aducă tru pimintul a văsiliil’ei a lui, pi cari u vru ahăt multu. Ună ntreagă mitologhie s-amintă anvărliga di armăsăturli a lui piminteşti, ama salami easti că, Palermo, memoria al Nicolae Bălcescu easti tin’isită şi onorată.

Pi hotelu “Alla Trinacria”, iu ş-tricu oarili dit soni, ari ună mari ploaci memorială cari zburaşti ti Nicolae Bălcescu, “aleptu istoric şi fervent patriot, alumtător tră anăltearea ali Românie modernă”. Pi idyea faţadă, ari nica ună ploaci memorială ahărdzită al Garibaldi, cari bănă tru aestu hotel dzaţi an’I dupu Bălcescu, tru 1862, cându alumta tră unificarea ali Italie. Nu alargu va-l’I aflăm diznău atel’I doi revoluţionari cari nu s-andămusiră ama alumtară tră văsiliili a lor. Easti parcul Garibaldi, ahărdzitu a marilui revoluţionar şi a camaradzlor a lui di armi şi alumtă. Aoa fu anăltată ună sculptură oferită di Academia Română, ayalma al Nicolae Bălcescu, “mari patriot şi istoric român”, după cum easti scrisa pi soclu. Tricolorlu românescu băgatu pi statuie di un nicunuscut nsuţaşte portretlu di cheatră al Nicolae Bălcescu, un vizionar revoluţionar cari ş-deadi şcurta şi intensa a lui bană trăpopulu român.

Autor: Marius Tiţa

Armânipsearea: Tascu Lala