Nelson Mandela, 100 di an’i
Nelson Mandela s-aminta aoa si una sută di ani tru dominionlu britanic numasit Uniunea sud-africană. Străpakil’i a lui era vasil’eadzl’i a unql’ei falcari tru cari vrea s-agiunga s-baneadza şi el. La 23 di ani, agiundzi Johannesburg şi ahurheasti să u veada lumea şi societatea, tru un context multirasial tran’ipsita di discriminărli ahandoasi. Influenţele politice sunt şi eale intense, tu chirolru anda populaţia majoritară ahurheasti tra s-cafta ndrepturile. Spirit militant şi justiţiar, Nelson Mandila s-implică tut ma multu tru alumta a popului a lui tra ndrepturi tru vasilia isisi. Tru idyiul kiro, Africa di Sud anvartuseadza abominabilul regim di apartheid, di segregari rasială gravă, inclusiv după amintarea a independenţal’ei, tru 1961. Tuti părţale s-ndreapta catra ampulisearea prescava. Tru 1964, la masi 36 di ani, Nelson Mandela lo sentinţa di condamnare la hapsani ti tuta bana. Hapsanea u feati 27 di ani şi agiumsi una cadealihea epopee.
Marius Tiţa, 22.07.2018, 18:43
Nelson Mandela s-aminta aoa si una sută di ani tru dominionlu britanic numasit Uniunea sud-africană. Străpakil’i a lui era vasil’eadzl’i a unql’ei falcari tru cari vrea s-agiunga s-baneadza şi el. La 23 di ani, agiundzi Johannesburg şi ahurheasti să u veada lumea şi societatea, tru un context multirasial tran’ipsita di discriminărli ahandoasi. Influenţele politice sunt şi eale intense, tu chirolru anda populaţia majoritară ahurheasti tra s-cafta ndrepturile. Spirit militant şi justiţiar, Nelson Mandila s-implică tut ma multu tru alumta a popului a lui tra ndrepturi tru vasilia isisi. Tru idyiul kiro, Africa di Sud anvartuseadza abominabilul regim di apartheid, di segregari rasială gravă, inclusiv după amintarea a independenţal’ei, tru 1961. Tuti părţale s-ndreapta catra ampulisearea prescava. Tru 1964, la masi 36 di ani, Nelson Mandela lo sentinţa di condamnare la hapsani ti tuta bana. Hapsanea u feati 27 di ani şi agiumsi una cadealihea epopee.
După 1989, cându sistemlu comunist fu surpatu şi, unaoară cu el, şi ampărţarea a lumil’ei tru ateali dauă forţe combatante a polimlui arati, Africa di Sud u afla diznau calea a dialoglui şi speranţa a reconciliearil’ei. Suntu, pan tru soni, minduerli cu cari Nelson Mandela işea dit hapsani, după una detenţie greauă di aproape trei decenii. Nu vrea s-ciuduseasca pi varnu cara, cu araiata dupu an’il’i grei di hapsani, Mandela vrea u rilansa alumta di aclo di iu u avea alăsaata cându fu arcati dupu geari, cara vrea s-yinea cu mindueri greale di răzbunare. Tutunaoara, nu ciudusi varnu cându, mintimenlu lider sud-african, işindalui dit hapsani după 27 di ani di detenţie, caftas şi taxi reconciliere. Unaoara cu el fu lansat yinitorlu ali Africa di Sud, naţiunea-curcubeu”, nu masi cu alghil’i şi niti barimu masi cu lail’i, ca una vasilie di sud-africani iu hroma a chealil’ei, ahât di diversă tru aestă parte a lumil’ei, nu are importanţă tra atea că tuţ suntu cetăţeni isa tru ndrepturi. Nelson Mandela nu candaseasti la agarseari ca masi la l’iertare, nu treati cu videala tricutlu ncărcat di crimă şi persecuţie rasială, segregarea ca politică di stat şi abuzurile grave contra a banal’ei şi a ndrepturilor a omlui. El cafta ca aestu trucut s-hiba aflat şi l’irtat. Nu-l’i fu ici lişor a tran’ipsitlui lider politic s-cilastaseasca ti imnaticlu tra ninti a societatil’ei, s-demonstreadza că yinitorul nusimneadză participarea a tuturor cetăţenilor la dizvoltarea a patridal’ei sud-africane, ama devotamentul total cari lu spusi ti aesta cali candasi milioanele di cetăţeni ti avea trapta, până atumtea, efectele a segregaril’ei.
Tru idyiul kiro, foştili privilegiaţi a regimlui akicasescu că nu lipseasti s-fugă dit vasilia tru cari s-aminta ca, al’iumtrea, s-armână şi s-aibaă contribut, tru condiţiile nai a mplinal’ei dimocraţii, la dizvoltarea ali Africa di Sud. Tru 1998, după ti apruke raportul ali Comisie tra Aver şi Reconciliere, Nelson Mandila, prezidentul ali Africa di Sud spunea: Liberi, neise, tuţ him nicukirl’i a miral’ei a noastra. Un yinitor ma bun tani di noi tuţ. Proiectul di reconciliere promovat di Nelson Mandila a fost apreciat şi recunoscut la nivel internaţional şi a inspirat pe mulţi aducători di irin’e. Deadun cu Frederik de Klerk, prezidentul sud-african deadun cu cari lansa disclidearea dit 1989-1990, Nelson Mandela fu tinisitu cu Premiul Nobel tra irin’e tru 1993. Tru 1994 fura organizate primele alidzeri libiri dit Africa di Sud iara Nelson Mandela agiumsi prezidentul a vasiliilei a lui. Avea 76 di ani dit cari 27, ma ghini di un cirec, l’i-avea fapta tru hapsan’il’i a apartheidului. Sidzu pi ipotisi masi un mandat, cât să-lu anvartuseadza proiectul politic di yinitor a vasiliil’ei a lui. Şi muri tru 2013, la 95 di ani, anvarligat di vrearea şi pricunuştearea a sud-africanilor, di aprecierea şi tin’ia a lumil’ei. Tuta bana a lui fu una pledoarie şi una alumtă tra umanismu şi namuzi, tra irin’e şi akicaseari tra atea că, până tru soni, tru tuta lumea ari una naţiune-curcubeu”.
Autor: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
