Naua integrare europeană
La scurtu kiro după surparea a comunismului, pi ningă tranziţia di la regimlu dictatorial român’il’i u aflara integrarea europeană. Eara un nau scupo ti u ascumbusea tuta societatea. După ti agiumsi membră a Uniunil’ei Europene, România agiumsi pi isapea că, pan tru soni, avea lucrata tra aderarea la organizaţia comunitară chiro tru cari integrarea s-dutea ma largu, cu nica multi examene ti dari. La un di eale, atel di aderare la spaţiul Schengen nica lucreadză, deadun cu Vargaria. Europa fără sinuri easti un deziderat elementar ali construcţie europeana ti atea tanearea nafoara a alustui spaţiu a 2 state membre cu tuti ndrepturli, aproapea un deceniu după aderare, agiundzi greu tra s-hiba exighisitu. România feati gaeret cabaia tra s-tin’iseasca condiţiile di aderare la aestu spaţiu ama eale s-alaxira totna. Armasira, ama, hargi si gaeret adrati di români cu scupolu tra s-tin’iseasca condiţiile şi tra s-hiba aprukeat tru spaţiul Schengen.
Marius Tiţa, 11.09.2015, 18:30
Aestă idhee filotimă şi hairlatică agiumsi, nai ma puţan tra români, un club ahoryea nauntrul ali organizaţie dit cari fac parte di aproapea dzati ani. Tru una turlie pervertit, spaţiul Schengen diznau iasi tru videala tru menga publică tru prezentul ti ari tru amprotusa criza a arifugaţlor dit Orientul di Mesi cari vinira pi continentul european. Cara Uniunea Europeană sa spunea ca una titati inexpugnabilă, cu criterii serti tra intrari pisti sinuri, s-hiba eali Schengen ica nu, isapea scoati tru videala alaxeri şi evoluţii nicunuscute şi niaşteptate. Tru an’il’i 90, cându România ş-ndridzea aderarea la Uniunea Europeană, acceslu a cetăţenilor a l’ei tru spaţiul comunitar eara multu di multu reglementat şi restricţionat, acă România avea statutlu di vasilie asociată, atea dit soni jgl’ioata nintea ali aderari. Nica şi după aderari armasi un semnu di ntribare, atel mutrindalui spaţiul Schengen, cari ştirbeaşte harauua a românilor ti turnarea diznau tru Europa, după 45 di ani di comunism dit cari işira prit curbani di sândzu. Tamam dupu 30 di ani di la adoptarea a Acordului di la Schengen, printipiile a aistui suntu analizate dit ma multe perspective, nascanta tra s-akicaseasca cate nu lucreadza tru aestu kiro, alţal’ii tra s-la cafta pricunuştearea ufitială a deceslui. Impresionanta legislaţie europeană pari s-nu aibă elementele ti suntu ananghi ti una cearei hairlatica la aestă criză cari s-dizvarteasti cu preayalea. Tutunaoara, acţiunea uminitară s-dizvarteasti haotic, sum cate easti ananghisita, kiro tru cari apofasili politite, esenţiale, ica suntu amânate ica suntu di complezenţă.
European’il’i suntu cabaia ampartat tru ti mutreasti oamin’il’i ti agiumsira tru Europa, tru condiţii dramatite. Nascanta ved curbanea si tran’ipsearea pi faţa a aistor oamin’i, alţa masi cartali arcate di atel’i ti dormu şi urdina pri padi, nascanta akicasescu demenţa a polimlui anamisa di vasiliili dit cari fudzira, alţa occidentali ş-aduc aminti că la si taxi kirearea, tru numili a pistil’ei di cari tanu. Guvernul” ali Uniuni Europeana, Comisia Europeană pi numili a l’ei ufitial, ari un portofoliu tra agiutor uminitar şi kivernisearea a crizilor şi un altu tra migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, ama, practic, tute ateali 28 di poziţii di aestu nivel suntu mintiti tru moeabetea ti criza a arifugaţlor. Tamam numasearea a respectivilor portofolii spuni că avu una cilastaseari tra aesti aspecte şi maxus una cunuşteari timpurie a situaţiilor ti yinu pi napandica tru aesti dzali. Evoluţiile dit kirolu di ma ninti dit spaţiul european va li marcheadza tuti zonele dit activitatea comunitara, ateali pruvidzute tru portofoliile a Comisiil’ei ica ti suntu masi pi nivel di cilastaseari cetăţenească. Aca evocată tru ahurhita, integrarea fu alasata nanaparti, sum zorea a evenimentelor. Nu easti zborlu cadealihea di integrarea tru ritmolu comunitar a vasiliilor ti aderă la Uniune, cum fu cazlu ali Românie, ca masi di integrarea individuală a persoanal’ei, a atilor viniţ directu tru nolgica a proiectului european, alăsândalui impresia că aestă integrare nu mata easti un deziderat şi niti barimu la modă.
Angrapsearea: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala
