NATO, 70 di an’i grei
Organizaţia a Tratatlui Atlanticlu di Nordu umplu 70 di an’i, prota ş-prota tu ună mari discreţie, deapoa cu poziţii multu acuti aamisa di membril’i ali organ’izaţie. Tru apriliu 1949, ma multi democraţii occidentali, europene ica nord americane, SUA şi Canada, cama di tamamu, simna Tratatlu Nord Atlanticu ica Tratatlu di Washington, un acordu di apărare comună. Laolu tamamu cătu avea bitisită un eiase un polimu mondial, doilu tru ma puţăn di giumitati di secol. Tu chirolu anda societatea făţea gereţ să-şi yină tu ori, politica internaţională construia ună nauă paradigmă, ună lumi bipolară, cu ună confruntari araţi tru tut globlu.
Marius Tiţa, 12.12.2019, 05:59
Organizaţia a Tratatlui Atlanticlu di Nordu umplu 70 di an’i, prota ş-prota tu ună mari discreţie, deapoa cu poziţii multu acuti aamisa di membril’i ali organ’izaţie. Tru apriliu 1949, ma multi democraţii occidentali, europene ica nord americane, SUA şi Canada, cama di tamamu, simna Tratatlu Nord Atlanticu ica Tratatlu di Washington, un acordu di apărare comună. Laolu tamamu cătu avea bitisită un eiase un polimu mondial, doilu tru ma puţăn di giumitati di secol. Tu chirolu anda societatea făţea gereţ să-şi yină tu ori, politica internaţională construia ună nauă paradigmă, ună lumi bipolară, cu ună confruntari araţi tru tut globlu.
Foştil’i aliaţ s’ndridzea tora tu blocuri idiologhiţi ţi eara tut ma scoasi tru migdani şi ma serti. Nu eara un polimu clasic, vătămătoru, că eara ună concurenţă pi tuti planurli. Fu nuăsitu “Polimlu araţi” chiro tru cari armatli avea cunuscută ună creaştiri cu tehnea până la axia tra s’aspargă di ma multi ori tut globlu pimântescu. Alinaţa nord-atlantică nu fu un club isihu, ţi s-nu aibă probleme până tu ilikia di tora, di şapti dechenii. Işiră tru migdani crizili interne, mindueri singulari loati di năcăntă di membril’i, iara ampulisearea externă, maxus cu bloclu economic şi strateghic adratu di văsiliili comunistianvărliga ali Moscovă, cunuscu momente di mari piricl’iu. Tru 1989, dupu patru dechenii di existenţă a NATO, liderlu reformistu a bloclui comunistu, Mihail Gorbaciov ş’pripuni s’alasă NATO fără inamic şi nchiseaşti ună politică di dişcl’ideari şi comunicari, nica şi colaborari, ţi nu s’avea faptă pănă atumţea cari ciuduseaşi ş’dzuua di ază. Tru idyiul an, sistemlu comunistu cadi, cu cathi stat est-european pi arada.
Dupu alţă doi an’i şi Uniunea Sovietică cheari cu numa ca actor internaţional, alăsânda dinăpoi 15 di clirunomi cu len turlii di mărimi şi puteari. Easti oara tru cari putea s-hibă spus că NATO amintă tru confuntarea cu Tratatlu di Varşovia, idyealui organ’izaţia di apărare comună adrată di văsiliili comuniste, sum scutlu pripus di Uniunea Sovietică. Ahurheaşti un momentu inedit ti tut laolu, cându sistemlu furteaţă internaţional cu dauă mări tentri cheari sum aestă formă clasică, momentu cându democraţia pari că ari ună cali ndreaptă tra s-chindurească tru tută lumea. Tricură 30 di an’i di atumţea şi, dit aestă perspectivă, poati s-hibă acăţată tu meabeti ti aţeali ţi s-feaţiră tru tut aest chiro.
Una di problemele nău alănciti, după cădearea a comunismului, fu aţea ţivrea u număsimu lărdzearea NATO. Tu ahurhită să zbură ti relațiili a Organ’izațiil’ei cu năile democrații est-europene, deapoa să zbură ndreptu di ună evoluție ti nipistipseari: aderarea a foștilor inamiţ la NATO. Tuti aesti suntu istorie, tora, ama aoa şi 25 di an’i eara ună alăxeari esențială tru relațiile internaționale și tru ecuația di securitati a lumil’ei. Tu 1999 și 2004, fostili țări comuniste nica si ripubliţli baltice foste sovietiţi agiungu membre cu tuti ndrepturli ale NATO. Tu aestă oară, Alban’ia, Slovenia, Croația și Muntenegru, stati balcaniţi și, ateali trei dit soni, dit fosta Iugoslavie, alăsară toru tru evoluțiili postcomuniste prit aderarea la organ’izația nord-atlantică. Si agiundzem tu dzălili a noastre, cându him dininea a confruntărlor sertianamisa di aliaț, cu dgheafurei di opinii și di poziții.
Un subiectu crehtu easti agioclu ca ti ciudie ali Turchie, cari tal’ie curentul a unăl’ei bazi americane, leghendari nica di t chirolu a polimlui araţi”, ancupără un sistemu militar di nafoara NATO și s’toarnă cu armili contra a unui aliat importantu a aliațlor dit chirolu a alumtăl’ei cu ISIS. Andamasea tu scara analtă di Londra fu ma multu un scenariu di mesaji pitricuti di forțili a dzuuăl’ei, andicra di ună andamusi di yiurtuseari anamisa di soţ. Andamasea fu pretedată di loari poziții ţi hăbărisea limbidu ţi vrea s-yină tru yinitu.
Cara prezidentul Macron zbura nica şi ti moartea clinică a Alianțăl’ei, Donald Trump caftă maxutarcu ca tru clublu a văsiliiloru ţi ahărdzescu 2 tru sută dit PIB ti Apărare s’hibă tuţ membril’i NATO. Român’il’i daima vrură s’hibă prezență pi sţena internațională deadun cu democrațiile occidentale. Tră năşi fu inventată formula ţi zburaşti di ună apartenență di facto la Alianță, cându România pitricu forți tru opearațiunea dit Afgan’istan, acă nu eara călisită ti aderari tru prota dalgă. Tu aestă oară, România easti una di puţ2nili văsilii cari ahărdzescu ti Apărari ţelebra ţifră di 2% și tru cari apartenența la NATO s’hărseaşti di un adrupimintu babageanu.
Autor: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
