Nai ma electorallu anu
Tu Româníi, vâsilíi membrâ ali Uniuni Evropeanâ și ali NATO, sistemlu electoralu da patru turlíi di alidzeri naționali. Prota chi prota va s-facâ alidzerli locali, cându suntu alepțâ, pritu psifu universalu, dimarhilli, prezidențâlli a Consiliiloru...
Marius Tiţa, 08.01.2024, 08:07
Tu Româníi, vâsilíi membrâ ali Uniuni Evropeanâ și ali NATO, sistemlu electoralu da patru turlíi di alidzeri naționali. Prota chi prota va s-facâ alidzerli locali, cându suntu alepțâ, pritu psifu universalu, dimarhilli, prezidențâlli a Consiliilor Județeani, membrilli a aluștor consilii, cata cum ș-membrilli a Consiliilor Locali, ațeali di la hoarâ, câsâbadz, sectoarili a Bucureștiului, tu numir di șasi, ș-a Consiliul Gheneral a Munițipiului București, capitala ali Româníi. Mandatlu a alepțâlor locali easti di patru añi ș-vadelu s-bitiseaști estanu, tu yizmâciuñi. Alidzerli locali di ma ninti ți s-feațirâ tu Româníi tu 2020, tu 27-li di yizmâciuñi, furâ amânati dit cirișar, ti ispetea a pandimillei. Alantu livel di reprezentari easti, siyura, Parlamentul, bicameral tu Româníi. Mandatlu a senatorlor i a diputațlor easti tut di patru añi. Di cara alidzerli di ma ninti ti Parlamentul ali Româníi s-feațirâ tu 6-li di andreu 2020, bitisita a aluștui anu va s-aibâ un scrutin parlamentaru ti locărli di București.
Tu ahurhitâ, alidzerli s-fâțea pi plan localu, parlamentaru, ama ș-prezidințialu tu idyiul anu. Leghislativlu românescu apufusi, ama, s-dispartâ scrutinlu prezidințialu di ațelu parlamentaru, adrândalui mandatlu a prezidentului ali Româníi di ținți añi, nu di patru, cumu eara pânâ atumțea. Protlu psifu ti unu mandatu prezidințialu di ținți añi s-deadi tu 2004, anda fu ațea dit soni oarâ cându tuti treili turlii di alidzeri s-țânurâ tu idyiul anu. Ti atsea alidzearea prezidențzialâ di estan s-fatsi deadun cu alanti.
Di cara prezidentul, Klaus Iohannis, easti la doilu mandatu, ahânti câti potu s-facâ, prezidințialili di estan va s-aducâ pi tesi un nău șef a cratlui românescu. Tu 2004, anda s-feațirâ tu idyiul an ti ațea ditu soni oarâ alidzerli locali, parlamentari ș-prezidințiali ditu Româníi, vâsilia noastâ nu eara membrâ ali Uniuni Evropeanâ. Iara 2004 niți nu eara unu anu di alidzeri ti Parlamentul Evropeanu.
Tu 2024, ama, va s-facâ alidzeri evropeni ș-România va s-llia parti, ași cum adră ș-aua sh-ținți añi, ș-tu 2014, ș-tu 2009. Mandatlu a parlamentarilor evropeñi easti di ținți añi, ași cum easti a prezidentului ali Româníi. Si stihisi s-dizvârteascâ alidzerli prezidențiali dit Româníi tu aeșțâ 20 añi di ma nâpoi, tu añilli anda vâsiliili dit UE ș-aleg reprezentanțâlli tu Parlamentul Evropean, la unâ dyeafurauâ di vârâ șasi meși. Cu șcurti zboarâ, estan, tu Româníi, va s-dizvârteascâ tuti patruli turlii di scrutin ți pot s-hibâ fapti di româñi. Va s-ahurheascâ cu evropenili dit 9-li di cirișar, ma largu va s-facâ localili, vahi tu yizmaciuñi, dapoaia cu alidzerli ti Parlamentul di București, tut tu brumar, iara tu andreu va s-hibâ aleptu prezidentul ali Româníi. Dit tuti, maș aestu dit soni scrutin ari pruvidzut dauă tururi, maca prezidentul ți va s-yinâ nu adună 50 tru sutâ dit psiflu a partițipanțâlor dit protlu turu. Di aesti tuti, mași la alidzerli evropeni s-cunoaști dzuua, 9-li di cirișaru. Ama, ti alidzerli leghislativi ș-ațeali prezidințiali s-ari zburâtâ ta s-hibâ fapti deadun, di cara tut va s-facâ tu unâ iami di chiro complicat, bitisitâ di meslu brumar — ahurhitâ di andreu.
Catastisea nu easti nauâ. Tamam di-acunapuda, până tu 2004, cându s-apufusi ti unu mandatu prezidențialu di ținți añi, ma mari di ațel parlamentar, di patru añi, alidzerli u avea numa ghenerali și avea, tu idyea dzuuâ, leghislativili ș-protlu turu a prezidențialilor. Di arada avea sh-doilu turu câțe mași tu 1990, anda s-alidzea un prezidentu cu unu mandatu provizoriu, di mași doi añi, șeflu a cratlui fu aleptu dit protlu turu. Estan ari cabaia alidzeri nu mași tu Româníi. S-luyurseaști că aproapea giumitati dit oamiñi va s-ducâ la urni tu 2024. Tut tu brumar, americañilli va ș-aleagâ 60-lu prezidentu. Ti ciudíi, ș-Arusia va ș-aleagă prezidentul, tu martsu, ma aoa chiola si știi cari va s-iasâ. Ș-Mexiclu va ș-aleagâ prezidentul, iara șansi mări ari unâ candidatâ. Aproapea unu miliardu di aligâtori suntu acllimaț tu India, cratlu cu nai ma mulțâlli oamiñi, sâ-și numâseascâ alepțâlli. Alidzerli leghislativi va s-facâ ș-tu Iran, ama ș-tu Indonezia ș-Pakistan, dauli craturi cari cumândusescu statistica a vâsiliilor cu duñeauâ musulmanâ. Alidzerli va s-facâ estan ș-tu Africa di Not, iara tu Taiwan va s-aibâ alidzeri ti prezidentu.
Siyura, ari multi catastisi ți suntu largu di ideal i di normalitatea dimucratică, catastisi tu cari proțeslu electoral nu easti vlihur, ama easti alâxit și lâ si bagâ zori a oamiñilor pi cari s-aleagâ. Di cara sistemlu electoral nu easti idyiul pisti tut, pruțeslu electoral easti unlu dit nai ma buñilli indicatori ti dimucrația ali unâ vâsilíi. Totna, alidzerli suntu unâ apuhíi ca atenția internaționalâ s-minteascã tu un sistem politic. Zori easti s-afli unâ culai di manipulari, ași că ș-tentativa poati s-hibâ vidzutâ și culâsitâ.
Autoru: Marius Tiţa
Armãnipsearea: Mirela Biolan (Sima)
