Mururli a Berlinlui
Aoa şi 35 di añi, aprindu 10-li di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari lli-ampărţa ghirmañilli unu-alantu.
Tașcu Lala, 10.11.2024, 20:09
Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari lli-ampărţa ghirmañilli unu-alantu.
Atumţea, bănătorlli a Berlinlui ditu Apirită putură s’urdină niambudyiusiţ tru partea occidentală a Berlinlui. Imagiñili a kirolui di atumţea spunu limbidu ţi simasie avu aestă surpari a murlui: cu mari harauuă, est-berlinezlli viniră la locărli di triţeari a sinurlui iu askirladzlli numata ălli dănăsiră. Berlinezlli nkisiră ună ş-ună surparea a Murlui, tru ună hăvaie di sărbătoari.
Amănatu s’agiumsi pi akicăsearea că eara ună niakicăseari. Un responsabilu est-ghirmanu spusi că estiţlli va s’poată s’treacă ditu aţelu sticu di oară elefteri cătă tu Ascăpitată, acă apofasili ufiţiali nu dădea izini aestu lucru. Liderlu cu minduita stalinistă a estiţlor, Erich Honecker, u-avea alăsată putearea cu trei stămâñi ninti tu măna a născăntoru cumăndari reformiști ditu arada a partiillei comunistă, cari era nica la puteari.
Cădearea Murlui a Berlinlui aprindu 10 di brumaru 1989 fu un evenimentu istoricu cari băgă damca pi mira a născăntoru văsili si populi, bana a sutiloru di miliuñi di oamiñi. Aestu Muru fu unu cadealihea, alithea lăhtărosu, iarapoi valoarea a lui simbolică eara babageană. Ghirmănia al Hitler fu azvimtă tru Doilu Polimu Mondial ş-deapoa tru 1945 pi locărli a llei eara kinduriti askerili a aliațlor azvingători cari yinea și ditu Apirită, și ditu Ascăpitată. Askerea Aroşi avea elefterisită Berlinlu și partea ditu Apirită ali Ghirmănie, americañlli, britaniţlli și francezlli avea viinită ditu Ascăpitată, alumtănda și elli cabaia multu cu reghimlu nazistu. Akicăserli aliațlor fac aţea turlie că Berlinlu s’hibă ampărţătu tru cumăţ viglleati di aţeali patru puteri. Până tru soni, ideologhia iasi pisupră și tută Ghirmănia agiundzi s’hibă ampărţătă.
Tru partea ditu apirită, acăţată di sovietiţ, agiundzi pi puteari unu guvernu comunistu, cu capitala Berlin. Partea ditu ascăpitată, ţi eara sumu cumandulu american, britanicu și francezu easti un stat federalu, cu capitala Bonn. Berlinlu s’amparti dupu idyili criterii ama căsăbălu easti tu mesea-a cratlui ghirmanu comunistu. Aşi, Berlinlu ditu ascăpitată agiundzi s’hbă ună enclavă nolgica cratlui est-ghirmanu, iu kindurea tu numiru mari ună askeri sovietică. Tru kirolu anda ampulisearea anamisa di aţeali dauă blocuri ideologhiţi llia silă, aţeali dauă stati ghirmani cănoscu evoluții ahoryea, nica şi ncuntrati.
Tru 1961, ampărţarea easti pănu tu capu, polimlu araţi anamisa di aţelli di ma ninti soţ/aliaț easti unu averu. Atumţea liderlli est-ghirmañi apufusiră s’adară unu alithea muru, cari s’ambudyiusească triţearea elefterisită ditu ună parti tu alantă a Berlinlui, dimi ditu ună parti tu alantă a aţiloru dauă sistemi politiţi. Bloclu comunistu european s’ncllidea tut cama multu și cetățeañilli a lui numata putea s’urdină tu Ascăpitată, neise avea căbili ama maş tru condiții și cu izini speţială. Murlu a Berlinlui ncllisi loclu golu iu aestă urdinari elefterisită putea s’hibă di căuli. Fu un alithea muru, aşi cum poati s’hibă mutritu tora. Ma multu, el eara anvărtuşitu di ună cumată di locu aproapea ti nitriţeari, cari străbătea ca ună pseftă damcă fața Berlinului.
Mulță est-berlinezi muriră anda vrură ta s’treacă paranomu aestu muru. Surparea aluştui keadicu fu plăscănita cari arcă tu vimtu reghimurli comunisti ali Europă ditu Apirită. Tru aţea oară, tru România, Ceaușescu eara nica pi puteari și nu minduea ici/ dotu nu minduea s’fugă. Ca un domino ayuñiusitu cădzură aesti reghimuri, până tu bitisita anlui, dimi ti ma pţănu di doi meşi. Ceaușescu fu aţelu ditu soni cari alăsă putearea și cari pălti cu bana. Revoluția Română anticomunistă fu sândziroasă, româñilli alumtănda la propriu tră elefterisirea loru.
Tu 22-li di andreu, estaan, s’umplu 35 di añi di la cădearea a reghimlui comunist al Ceaușescu tru România. Va s’hibă fapti analizi salami și va s’veadă că multi alti mururi s-au anălţată di atumţea tru Europa ică tu lumea tută.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala
