Migranţâl’i, criză şi soluţii
Vini primuveara în Europa, aoa şi aclo cu temperaturi di veară toridă. Iuva tru vârâ loc, în zona mediteraneean-balcanică a continentului, ţea ma aprucheata di Asia, m’il’e di oamin’i si hârâsescu di aţiste evoluţii meteorologhiţe di aform’ia că u au tricută iarna tru tendzâ. Easte zborulu, disigura, di refugiaţl’i ţi au traversată amarea sau maşi frontiera turco-greacă, sâ si îndreaptâ spri Germania. Aţistea sunt datile ghenerale a situaţil’ei, ama di multe ori eale si ved inexacte. Refugiaţâl’i suntu numiţ, tora, migranţâ, şi si constatâ că mulţâ di el’i nu provin di-tru zonile di conflictu, pricum ţea din Siria, şi a cure mmiră are impresionată profund comunitatea europeană. Iar Ghirmănia, a cure politică lu stimulă exploziv exodulu spri Europa, agiundze tot ma mult ună nişane di scupo îndipărtată, aclo, m’iolgica a li Europă, învarligată di alte ţări care şi-au încl’isă graniţile trâ el’i. Ună simplă comparaţie cu situaţia di-tru septembrie tricut demonstrează ună ghestionare bari niinspirată a liştei situaţie inedită. Nu există niţe în prezentu ună soluţie ghenerală şi eficientă trâ situaţia ţilor obligaţ să îşi părăsească casile tra sâ-şi salveadză banile. V’inearea lor în numir extrem di mare, în condiţii dificile, pi coastile dio amare a li Grătîe l’i-acâţă total niprigătiţ pi decidenţâl’i europeani.
Marius Tiţa, 10.04.2016, 22:24
Tru protulu stic di oară si m’earse pi mâna a acceptaril’ei ghenerale, aţea ţi u stimulă migrarea. Altă turlie spus, aţel’i ţi nu eara apofăsiţ tra să fugă vindură rapid totulu şi fudziră spri Europa, iara ţel’ ţi vrea di mai multu chiro să agiungă aclo u aflară tora soluţia rapidă. La şcurtu chiro si constatată că nu toţ migranţâl’i sunt siriani sau irakiani, mulţâ au vinită din Maroc, di-tru India sau Pakistan, tra să agiungă tru Grăţi şi di aclo, pri pade, priste frontiere, spri Europa Centrală sau di Vestu. Soluţiile individuale şi radicale, di turlia gardului maghiar, ţel ma noulu mur din Europa, au apărută baia aghon’ia, iar încl’idirea pur şi simplu a frontierelor dinintea a refugiaţâlor agiumse un ghestu hiresc, într-ună Europă care îşi avea faptă flambură di-tru libera circulaţie. Tru chirolu a liştei iarnă, exodulu spri chentrul a Europâl’ei a migranţâlor agiumţâ pi coastile di amare a li Grăţie fu stopat, m’il’e di oamini arămânânda blocaţ în Balcan’i, niputânda să m’eargă mai diparte, spri ţările dezvoltate a li Uniune Europene, ţi promitea să-li aproache, şi nivrânda să si toarnă aclo iu nu au mata lăsată ţiva.
Unâoara dânâsit exodulu, lideril’i europeani au demarată operaţiunea di turnare tru Turchie, ţea ma aprucheata ţară din Asia, a ţilor ţi avea agiumtă deja tru Grăţie. Primil’i migranţâ care nu suntu siriani au faptă deja aţistă cale nâpoi trâ care Uniunea Europeană plăteaşte snâtos. Migranţâl’i si toarnă acasă sau într-un exil ma aproapea di casă, lăsânda nâpoi ună Europă confuză, care transmite un mesaj niclar, diparte di poziţia puternică, intelighentă şi unitară pi care lipsea să u demonstreadză în situaţii di criză. Disigura, nu gardurile di tele, oamin’il’i înarmaţ şi expulzările forţate lipsea să hibă soluţia la migraţia masivă spri Europa. Tru prota aradă, ma că si nu vrei să aprochi pi vârun, nu îl cl’em’i. Şi ma că spun’i public că îl aprchi, nu îl’i înclidz uşa în nas, pi nări, şi s-lu alaşi să doarmă într-ună tendă, in Grăţie, nă ţară pidipsită şi avursită di criza economică. Oaminil’i disperaţ care au traversată marea în condiţii dramatiţe şi-aflară salvarea şi apanghi pri pimintul a li Grăţie, au fudzită mai diparte pi ună cale incredibilă trâ aţist secol, apoia fură obligaţ să arămână alichiţ di frontieră. Tru tut aţist chiro, ţi cara că nu eara niţe el’i tru aţea mai buna situaţie, greţâl’i avură un comportamentu exemplar, di un umanismu profund. (Marius Tiţa)
Armanipsi: Hristu Steriu
