Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Mărţişor/mărţic tru mplină iarnă

DZuua de 1 marţu easte numită, în România, şi mărţişor. Denumirea v’ine de la tradiţia înţeputului de primuveară, de la m’iculu obiectu ca ună amuletă cu şigime/cu cioară albă-roşe oferit şi purtat tru aţeale momente. Mărţişorulu poate să hibă iţido, un m’ic obiectu artizanal, care invoocă tihea, cum sunt trifol’iulu cu patru frundză, petala di cal sau silueta unui ogeaclii. Ghiocelul/caţida, floarea primăvearâl’ei, easte reprezentat de multe ori ca mărţişor, iţe floare mplină de culoare poate sa hibă reprezentată în metal, în plastic, în ceramică sau pictată pe lemnu. În ultimulu chiro se consiideră că şi cadourile mări şi scumpe, inclusiv maşin’ile de lux pot să hibă dăruite de mărţişor, ama treaţem, desigur, într-ună zonă a adaptărilor contemporane care se îndepărteadză mult para multu de tradiţie. Mărţişorulu/mărţiculu lipseaşte să hibă m’ic, tra să hibă purtat pe cheptu. Dinclo de forma cât mai împlină de imaghinaţie pe care o l’ia, esenţial trâ mărţişor/mărţic easte şigimea bicolor, albă-roşe care îl însoţaşte. Mărţişorulu easte aprucheat şi purtat de feate, ama în Moldova easte ştiut că ficioril’i aproache marţuri/mărţişoare. Sunt foarte multe elemente specifiţe în întreaga ţară mutrinda adetea mărţişorului, iar ună di eale spune că, după ţe treaţe 1 martie şi marţul/mărţişorulu fu purtat, hirulu alb-aroşu poate să hibă legat de lumăchile a unui pom, ţi tamam sunt pe cale să îmbubuchisească şi să înflorească.

, 10.12.2017, 21:23



Ţi cara că multu chiro aveam crezută că easte ună adete strictu românească, aflăm mărţişorulu peste tot în Balcan’i, mai multu la bulgari. La sud de Dunăre, mărţişorulu se numeaşte “martiniţa” şi are forma tradiţională a unui cuplu (ficior-feată, sau bârbat-mul’eare). Ea, aroşe şi El, albu. Peste tot descoperim elemente comune, ama şi specifiţe ale tradiţie a mărţişorului, toate legate de alupta frigului cu căldura, a iarnâl’ei care dispare cu primăveara care v’ine. Ama câţe zburâm de mărţişorulu care aghoneaşte iarna tamam tora, la înţeput/la cap de iarnă? Di aform’ia că tru aeste dzile nâ vine hâbarea că “mărţişorulu” fu inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial ale umanitate. Aestă decizie fu loată la sesiunea a Comitetului Interguvernamental trâ Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, în Coreea de Sud. Hâbarea nâ fu anunţată, la şcurtu chiro după ţe aflăm că regele Mihai muri, tamam de ambasadorulu român la UNESCO, profesorulu universitar Adrian Cioroianu. Demersul trâ recunoaşterea muşatâl’ei tradiţie nu easte unulu strict românescu, că ama reuni eforturile a mai multor ţări, România hiinda arada de Republica Moldova, Bulgaria şi Machedonia.



Departe de să hibă ună regulă uniformă şi strictă, mărţişorulu easte ună tradiţie veacl’e şi mplină de sensuri, de la ţară la ţară, de la comunitate la comunitate. În unele locuri conteadză m’iculu obiectu ataşat a sigimil’ei, tru alte tamam aestă sigime easte esenţială. Miniştril’i a culturâl’ei di aţeale 4 ţări iniţiatoare a demersului, întruniţ în primăveară, constatară că tru unele locuri bărbaţâl’i poartă maşi hirulu bicolor, tru alte mărţişorulu easte ca ună bijuterie sau medalie trâ mul’eri. Adetea nu se limiteadză la 1 martie, că si tinde pe 12 sau mai multe dzâle de arhiusită de primăveară. Mărţişorulu v’ine din chirolu vecl’u, de m’il’e de an’i şi lo sensuri nale de-a lungul a etilor. Si adaptăă dipriună, ama arămase esenţial în formele a lui şi mai multu în demersul a lui. Ghinele şi lum’ina triuumfă, spune mărţişorulu, mai mult cându easte un ghiocel pur protejat de un hir de lână tru doauă culori, albul a neurilor şi roşulu a sândzelui. Easte pământul îngl’eţat şi bana triumfătoare tru aeste sensuri de primăveară. Iar când recunoaşterea a lor easte ună hâbare bună la încap de iarnă, nu ai cum să nu te alaşi cuprinsu de optimism şi bucuril’e. Cât să hibă de greauă aestă iarnă, la bitisita a l’ei v’ine cu siguranţă primăveara şi spiriduşil’i a l’ei, mărţişoarele!


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hristu Steriu

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company