Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Mărţişor

Tru andreu 2017, aprucheam informaţia ofiţială că UNESCO lo apofase să înscrie mărţişorul pe Lista Patrimoniului Imaterial a li Umanitate. Muşata hâbare, venită tru mesea di iarnă, zbura di tradiţia ca, la prot marţu, să si oferă m’iţ amulete ligate cu un hir tru doauă culori, aroşu şi albu. În România easte ună tradiţie multu populară ama u regăsim, aprucheată cu multă harauă, şi în Republica Moldova ama şi în Bulgaria şi în Republica a li Macedonie di Nordu, cum are numa ofiţial, nu di mult chiro, statulu cu capitala la Skopje. De faptu, aeste 4 ţări, cu forţe reunite, au formulată cererea/caftarea di recunoaştire din partea UNESCO a luştor tradiţii strivecl’i, di-tru chirolu cându frontierile nu anălţa muri întră oamin’i şi Balcanil’i cunoştea cooperarea şi nu exclusiv m’iurezma a pulberilei di tufeche. Nă referim, sigura, la adetea istorică să hibă consideraţ Balcanil’i ună periculoasă vuleră cu bărute”, cu potenţial exploziv, a li Europăi. Harişlu mărţic are suprav’ieţuită în toate aestea perioade di chiro, cându, mai deavrapa, Europa îşi extindea alianţile şi conflictile şi în Balcan’i.Pi iurnechea a ghiocelului, care iase dipriunăde sum neauă, la primile seamne a primăvearălei, Mărţişorul easte prezentu la 1 marţu, tra să anunţe renaştirea a naturâl’ei. Hiinda zborulu de Lista UNESCO a Patrimoniului Imaterial a Umanitatilei, nu m’ica lucrare di artă, strictu m’iculu obiectu fizic easte subiectul a prezenţălei pi prestigioasa Listă ţi întreaga tradiţie a mărţişorului, tru demplina lei bogăţăl’e şi muşuteaţă. Di altă turlie, titlul a poziţilei din listă easte ghine şi clar formulat, hiinda zborulu de “Practiţăle culturale asociate a dzuălei di 1 Marţu”. Sunt extrem de muşate aeste tradiţii, multu diverse tru aţeale patru ţări — România, Bulgaria, republica Moldova şi republica Machedoniilei di Nord – care feaţiră dosarulu di succes di la UNESCO. Aeste tradiţii, practiţ culturale, sunt evocate şi ghine documentate la UNESCO, în principal tru dosarulu di candidatură, şi, de multu chiro, în studiile etnografice di-tru sud-estul a Europălei. Mărţişorulu nu are ună raportare relighioasă, niţe la creştinismu, niţe la altă credinţă. Tradiţiile v’in de multu di multu chiro, numa di mărţişor v’ine di la romani iar primăvrara easte eternă. Tru chirolu di mai năpoi, în contextul a revalorizarile a vecl’ilor tradiţii, mărţişoruul este tot mai popular şi vrut, dzuua de 1 martie hiinda ună adevărată sărbătoare lum’inoasă a vrearilei, a imaghinaţilei şi a speranţălei. Vinearea a primăvearălei, cându totulu renaşte, inclusiv aghapea/sivdaia şi speranţa, easte ună araste di sărbătoare şi muşuteaţă. Unăoară cu descl’iderea internaţională, românil’i au descoperită DZuua Sâmtului Valentin, ţea care umple lumea de inimioare aroşe la 14 februarie. Easte ună sărbătoare relighioasă, dzuua tru care un om fu martirizat, adică murât tru pidipsire din cauza religilei a lui, credinţa creştină. Persecutarea creştin’ilor si petrecu/feaţe, în special, tru epoca romană, în primile secole a primului mileniu. Ortodocşil’i, cum sunt, majoritar, român’il’i, nu sărbătorescu vreun smântu cu numa Valentin, pi 14 februarie. DZaţe dzâle mai târdzău, ama, pe 24 februarie, el’i sărbătorescu vrearea şi primăveara sum numa generică di Dragobete. Nu easte un sâmtu creştin că un personaj mitologhic, fără vreună ligătură cu relighia că maşi cu vecl’ile leghende. Piste alte îndoauă dzâle, la 1 marţu, ună altă tradiţie populară v’ine să sărbătorească primăveara a renaşterilei. Easte celebrul mărţişor, un m’ic obiectu artizanal, ună amuletă, ligată di ună cioară tru doauă hrome împline di semnificaţii, aroşu şi albu. Macă easte di notorietate că featile, indiferentu căţ an’i au, aproache mărţişoare din partea a ficiorilor, la 1 martie, puţănă lume ştie că, tru Moldova, ficioril’i sunt ţel’i care aproache mărţişoare. Tru aestu an, ediţia Mărţişor 2020 va hibă lipsită, ama nu în totalitate, di băşarea pi faţă ţe urmeaază după acăţarea pi cheptu a mărţişorului. Sigura, din cauza a sezonului a maladiilor specifiţe a sezonului araţe ama cama multu din cauza numitului COVID-19. După 1 Marţu, mărţişorulu, sau maşi cioara a lui cu doauă hire albu-roşu, easte acăţat de lumăchile a pomului, şi-l’i da speranţa a tră mirachilei hromă a florilor. Apoia va dispară tru ploaia di petale delicate care îmvescu pom’il’i, tru explozia de lum’ină colorată a florilor de primăveară.

, 02.03.2020, 02:49



Autor: Marius Tiţa


Armipsire: Hristu Steriu

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company