Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Maria Tănase

Si amintă, si născu aoa şi exactu unâ sută di an’i şi bână, intensu, madsi giumitate di secol. Si dzâţe că Maria Tănase fu condusă pi aţea di-tru sone cale di un milion di oamin’i. Atumţea nu exista niţe internet iara televiziunea era la arhiusitâ, în România. Exista, şi eara multu popular, radioulu, iu Maria Tănase si impuse ca unâ fârâ pâreacl’e interpretă a cânticului popular şi unâ vedetă incontestabilă a schenâl’ei. Si născu, la 25 agheazmăciune 1913, în Bucureşti şi alină multu aghon’a pi schenă, başi la prota a l’ei serbare şcolară. Giucă la Cărăbuşul” a lu Constantin Tănase, care îl’i da un pseudonim di schenă, vahi tra sâ ascapâ di întribările dispri tihisirea cu uidia di numâ. Cântă romanţe şi muzică la modă ama colaborarea cu doi mări etnomuzicolodz,

, 02.10.2013, 21:49

Si amintă, si născu aoa şi exactu unâ sută di an’i şi bână, intensu, madsi giumitate di secol. Si dzâţe că Maria Tănase fu condusă pi aţea di-tru sone cale di un milion di oamin’i. Atumţea nu exista niţe internet iara televiziunea era la arhiusitâ, în România. Exista, şi eara multu popular, radioulu, iu Maria Tănase si impuse ca unâ fârâ pâreacl’e interpretă a cânticului popular şi unâ vedetă incontestabilă a schenâl’ei. Si născu, la 25 agheazmăciune 1913, în Bucureşti şi alină multu aghon’a pi schenă, başi la prota a l’ei serbare şcolară. Giucă la Cărăbuşul” a lu Constantin Tănase, care îl’i da un pseudonim di schenă, vahi tra sâ ascapâ di întribările dispri tihisirea cu uidia di numâ. Cântă romanţe şi muzică la modă ama colaborarea cu doi mări etnomuzicolodz,


Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, fratile a celebrului pictor Victor Brauner, l’i şlefui, l’I pilichisi cariera di steauâ a muzicâl’ei popularâ româneascâ. Si apreciadză că repertoriul a l’ei avea agiumtâ să numirâ 400 di piese populare româneşti orighinale. Folclorulu acaţâ să hibâ apreciatâ tru soţietatea românească, di creatori şi intelectual’i iara cecetătoril’i si apleacă cu mare interes asupra a liştei bogăţie naţionalâ. Multu chiro m’i arămasirâ tru suflit cântiţile triste, canda trapte azvarna, di vreare, di blâstem, di arăzgânsire, di revoltă, zghicuri şi mirgh’iulogh’iuri, cântiţel di leagăn, cântiţe di nuntă”, mărturisea artista tru 1960, într-un interviu dat a radioului naţional. Cântiţile lansate di ea atumţea intrarâ în patrimoniul naţional şi nu puţân’i suntu xen’il’i care îl’i dedică spectacole şi programe. Avea unâ boaţe gravă, cu un timbru aparte.


Tru 1939, Maria Tănase simnează triumful a participaril’ei la Expoziţia Universală di la New York, cu celebra orchestră dirijată di Grigoraş Dinicu şi naistul Fănică Luca. Atumţea, la evenimentul mondial di la New York, România eara reprezentată şi di compozitorulu George Enecu, di leghendarulu sculptor Constantin Brâncuşi şi di sochiologulu Dimitrie Gusti. Avu unâ banâ frimtatâ, l’i si atribuie numiroase relaţii cu oamin’i celebri şi colaborări cu enigmatiţe servicii secrete, ţi înflurea tru an’l’i 40, cându Maria Tănase eara la apogeulu, la cipitlu a carierâl’ei a l’ei. Fu apreciată trâ boaţea şi muşuteaţa a l’ei şi fu unâ vedetă vrutâ di tuţ român’l’i. Ninte di polim, leghionaril’i extremişti di dreapta l’i distrusirâ înreghistrările, şi l’I reproşarâ colaborarea cu muzicologhi di orighină evreiască, cama multu cu excepţionalul Harry Brauner. După instalarea a comunismului în România, la bitisita a doilui polim mondial, si dedică a folclorului, şi feaţe turnee şi multe înreghistrări radiofoniţe.


Dispariţia a l’ei si feaţe di la un cancer la plămun’i descoperit amânat, fumatul intensu hiind acuzat di aestu deznodământu di avrapa. Piste 3 meşi lipsea să împlinească 50 di an’i. Ca testamentu l’i câftarâ a soţului, a nicuchirului a l’ei: “Adună-m’i v’isile pi care li croii lângă tine şi împarti-le a oamin’ilor. Furâ curate şi arare”. Tru următoril’I ţi vinirâ 50 di an’i, bana a Mariil’ei Tănase agiumse unâ dialithea leghendă. Si discoapiră ică maşi si creade că si discoapiră tute turliile di lucre fapte şi zboarâ dispri bana a l’ei ama, di tute, arămân înreghistrările, cântiţile a l’ei, tru aţea trâ mirache a l’ei interpretare. Iara aţel’I cu vreare trâ arta a l’ei nu si redusirâ, nu si feaţirâ ma puţân’I ama, al’umtrea, suntu tut ma mulţâ, suntu piste tut în lume.

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company