Maria Tănase
Si amintă, si născu aoa şi exactu unâ sută di an’i şi bână, intensu, madsi giumitate di secol. Si dzâţe că Maria Tănase fu condusă pi aţea di-tru sone cale di un milion di oamin’i. Atumţea nu exista niţe internet iara televiziunea era la arhiusitâ, în România. Exista, şi eara multu popular, radioulu, iu Maria Tănase si impuse ca unâ fârâ pâreacl’e interpretă a cânticului popular şi unâ vedetă incontestabilă a schenâl’ei. Si născu, la 25 agheazmăciune 1913, în Bucureşti şi alină multu aghon’a pi schenă, başi la prota a l’ei serbare şcolară. Giucă la Cărăbuşul” a lu Constantin Tănase, care îl’i da un pseudonim di schenă, vahi tra sâ ascapâ di întribările dispri tihisirea cu uidia di numâ. Cântă romanţe şi muzică la modă ama colaborarea cu doi mări etnomuzicolodz,
Marius Tiţa, 02.10.2013, 21:49
Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, fratile a celebrului pictor Victor Brauner, l’i şlefui, l’I pilichisi cariera di steauâ a muzicâl’ei popularâ româneascâ. Si apreciadză că repertoriul a l’ei avea agiumtâ să numirâ 400 di piese populare româneşti orighinale. Folclorulu acaţâ să hibâ apreciatâ tru soţietatea românească, di creatori şi intelectual’i iara cecetătoril’i si apleacă cu mare interes asupra a liştei bogăţie naţionalâ. Multu chiro m’i arămasirâ tru suflit cântiţile triste, canda trapte azvarna, di vreare, di blâstem, di arăzgânsire, di revoltă, zghicuri şi mirgh’iulogh’iuri, cântiţel di leagăn, cântiţe di nuntă”, mărturisea artista tru 1960, într-un interviu dat a radioului naţional. Cântiţile lansate di ea atumţea intrarâ în patrimoniul naţional şi nu puţân’i suntu xen’il’i care îl’i dedică spectacole şi programe. Avea unâ boaţe gravă, cu un timbru aparte.
Tru 1939, Maria Tănase simnează triumful a participaril’ei la Expoziţia Universală di la New York, cu celebra orchestră dirijată di Grigoraş Dinicu şi naistul Fănică Luca. Atumţea, la evenimentul mondial di la New York, România eara reprezentată şi di compozitorulu George Enecu, di leghendarulu sculptor Constantin Brâncuşi şi di sochiologulu Dimitrie Gusti. Avu unâ banâ frimtatâ, l’i si atribuie numiroase relaţii cu oamin’i celebri şi colaborări cu enigmatiţe servicii secrete, ţi înflurea tru an’l’i 40, cându Maria Tănase eara la apogeulu, la cipitlu a carierâl’ei a l’ei. Fu apreciată trâ boaţea şi muşuteaţa a l’ei şi fu unâ vedetă vrutâ di tuţ român’l’i. Ninte di polim, leghionaril’i extremişti di dreapta l’i distrusirâ înreghistrările, şi l’I reproşarâ colaborarea cu muzicologhi di orighină evreiască, cama multu cu excepţionalul Harry Brauner. După instalarea a comunismului în România, la bitisita a doilui polim mondial, si dedică a folclorului, şi feaţe turnee şi multe înreghistrări radiofoniţe.
Dispariţia a l’ei si feaţe di la un cancer la plămun’i descoperit amânat, fumatul intensu hiind acuzat di aestu deznodământu di avrapa. Piste 3 meşi lipsea să împlinească 50 di an’i. Ca testamentu l’i câftarâ a soţului, a nicuchirului a l’ei: “Adună-m’i v’isile pi care li croii lângă tine şi împarti-le a oamin’ilor. Furâ curate şi arare”. Tru următoril’I ţi vinirâ 50 di an’i, bana a Mariil’ei Tănase agiumse unâ dialithea leghendă. Si discoapiră ică maşi si creade că si discoapiră tute turliile di lucre fapte şi zboarâ dispri bana a l’ei ama, di tute, arămân înreghistrările, cântiţile a l’ei, tru aţea trâ mirache a l’ei interpretare. Iara aţel’I cu vreare trâ arta a l’ei nu si redusirâ, nu si feaţirâ ma puţân’I ama, al’umtrea, suntu tut ma mulţâ, suntu piste tut în lume.
