Măchelliu
Hăbărli ş-aduc cu filme di lăhtari cu sţenarii imposibil di demente i cu realitatea a tufikiserloru criminale, tru measa di oameni, ditu sculiili americane.
Marius Tiţa, 08.05.2023, 11:18
Aesta cându fănicadzlli di cafi dzuuă a polimlui ditu Ucraina nu mata nă suntu tru mengă. Evenimentele s’fac ma ayoñea andicra di ţi poati s’akicăsească suţiietatea ti aţea ţi s’faţi şi, maxus, să’şi llia misuri di apărare. Globalizarea ună ş-ună faptă pritu hălăţli di adză di comunicare faţi cunuscutu purtatiţi di lenu turlii, nu orlea zorlea normali ică tiñisiti. Importantu easti, tru aesti catandisi di criză, s’videmu desi sunt ndreapti condiţiile ca nafimatili lucre ţi suntut pi internet s’hibă băgati tu practico.
Sărbia, acă fu componenta dominantă ditu un stat comunistu federal, nu fu ici ună zonă liberă di arme. Iugoslavia easti cunuscută ti alumta di partizani dusă contra a ocupantului nazistu. Niţi până la aspărdzearea sândziroasă ali federaţie iugoslavă, aoa şi trei dekenii, armatli nu kirură ditu casili aluştui cratu european, dominat di un comunistu liberal, mplinu di elemente di capitalismu. Aspărdzearea ali Iugoslavie tru cumătici tut cama ñiţ fu dominată di imaginea a măkelui, a genocidului nkisitu di tuţ contra a tutălor.
Aruvalili, crima sadică, tru measă, şi grokili comune agiumsiră năulu peisaj ali fostă Iugoslavie. Armatli anăpădiră aestu spaţu şi eali fură cabaia ufilisiti, cu ună teribilă hăirlătică contra a civililor. Apartenenţa etnică şi atea politică fură invocate ca furñie tră fănicadzlli ditu kirolu aspărdzearillei ali Iugoslavie, ali federaţie Sărbia-Muntenegru, di ma amănatu, ică baş a statlui sârbu, ditu cari, s’ampărţă Kosovo.
Ama, tora, nu aestă greauă şi urută clirunumie fu acăţată tu muabeti, că neise “efectul Colombine”. Easti zborlu ti loari torlu minutişu a măkelui 1999, di la sculia americană Colombine, cari adusi un şingiru di misuri ti anvărtuşeari securitatea tru şcolliuri ama şi făţearea diznău a crimăllei tru lao, cu tut ma multi victime. Dzălili ditu soni adusiră, tru Sărbia, ună năstriţeari a aliştei urneki, inclusiv un asasinat tru measă tru cari criminalu amină nolgica ali suţiitati şi nu tru cadrul ali sculie iu nveaţă ică anviţă.
Ari nica dauă elemente difinitorii, dauă catandisi lişoru ti pricunuşteari. Di ună parti easti bana tru un mediu cu acces multu lişoru la armati letale. Di alantă parti, suntu agiocurli electroniţi, alithealui simulări di alumte urbane, cu multi tufikiseri şi morţă virtuali, cari anihileadză empatia şi instinctul di conservare a omului aflat nolgica ali societati. Lăhtăroasa capacitate di imitaţie a tinirilor bărnuri s-andămusi cu accesul la armati iara rezultatlu fu tufikiserli pănu di mardzină, tru oameiñi fără apărari, asasinate cu sândzi araţi, adrati tra s’vatămă.
Adolescentul di maş 13 di añi, cu ună bană di yisi, s-vidzu tu un agiocu video cari lli-adusi senzaţia că aşi ş-li ndreadzi problemili. Iara doilu criminal ditu Sărbia eara tut tiniru, di 21 di añi, care transpusi tru realitate ună acţiune di arada ditu un filmu di acţiune di duzină. Bullyingul fu adus şi el tru muabeti maş că adolescentul asasin di Belgrad nu eara ună victimă a alustui fenomen. El yinea ditu ună familie multu bună, cu mări amintatiţi, un ficioru cu păradz mulţă şi cu pretenţii nimisurate.
Martorllii spun că nu ari niţi ună pişmănlăki. Di itia că adolescentul asasin di Belgrad nu eara victimă neise eara persecutor, easti aţelu ţi lo ndreptul la bană a soţloru a lui, lă tălle aestu ndreptu pănu di mardzina. Easti simbolu a unei aroganţi demente ţi alănceaşti tu iţi suţiitati tru cari atelli oarfăñi nu au luñină tru casă iara avuţlli alăxescu agiocuri electroniţi tru sândziroasa realitate.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
