Lumea după taxili Trump

Canda vrea tra s’hibã un filmu ţi eara tu aradã ti lansari, un filmu americanu tru cari aţelli arăilli suntu azvimţã şi, tru aestu aradã, suntu bãgaţ s’pãltească.

Tașcu Lala, 07.04.2025, 20:48

Canda vrea tra s’hibã un filmu ţi eara tu aradã ti lansari, un filmu americanu tru cari aţelli arăilli suntu azvimţã şi, tru aestu aradã, suntu bãgaţ s’pãltească. „Marea taxare” i cã şi „Revanşa comercială” i cã şi „Tută lumea pãlteasti” putea s’hibã cu aestã numã. Aşi fu bãgatu şi tu practico/ tu lucru, ca un sţenariu di filmu. Tsifrili salami eara pãrãstisiti ca niscãnti apofasi ţi azvomu ditu livelu analtu. Iarapoi prinţipiulu icunomicu easti unu aplo, di dukeani universalã ama ditu unã localitati ñicã. Cama di tamamu, va s’pãlteşţã giumitati ş’nica niheamã ditu aţea ţi mi badz mini s’pãltescu, ama nu ma pţãnu di 10 tru sută. S’hibã cã nu’ñi badz taxa cu ma pţãnu di 10 tru sută.

Economiştilli au problime ta s’aflã valenţili aliştei politiţ niaştiptati şi niţi cumu furã apufusiti taxili di yimbruki ti cari administraţia americană spuni că suntu bãgati paranomu, ti importurli ditu SUA. Cara nu suntu idintificate taxi di yimbruki i baş yeaţã umineascã tru aţeali locãri, s’bagã taxa di nai ma pţãnu 10 tru sută. Nu pisti tutu, dealihea, cãţe ari multi craturi pi cari Statele Unite li „agudeaşti” cu unã taxă di zero proţenti.

Easti zborlu ti ateali trei state cari llia parti la aputrusearea ali Ucrainã, Rusia, Belarus şi Coreea di Nord, pi cari naua administraţie di Washington li lugurseaşti, vahi, di simasie. Eali nu s’vedu tu lista pãrãstisitã di prezidentulu Trump, cari easti maş cu statili ţi nu ascapă di taxarea minimă, di 10 tru sută, ţi s’bagã la iţicari cratu, s’hibã, nica şi a niscãntoru spaţii şi locãri nibãnati.

Tru yilie, s’cundilleadzã cã aestea s’bagã ti SUA taxi di 10 tru sută tru comerţul a lor inexistentu. Justificarea ufiţialã spuni că aesti craturi suntu sumu ma multi sancţiuni internaţionali ama motivarea nu easti trã Siria şi Iran. Iranlu armâne la tiñisitlu 10-10, tru kirolu anda s’lugurseaşti că Siria bagã taxe di 81 tru sută ti pãrmãtiiili americane, şi ãli si da apandisea cu nu ma pţãn di 41 la sută.

Observatorlli cu hãbãrli statistiţi lugursescu că, cu tuti aestea, comerţul SUA cu Rusia i cã ş-cu Belarus, ici taxatu di SUA, easti multu ma mari andicra di comerţul SUA cu Insula Sâmta Elena i cã ş-cu Insula Sãmta Lucia, cari suntu taxati di americani cu minimu 10 tru sută. Tru idyea catastise suntu şi Nauru, cari, cu unã populaţie di 11 di ñilli di bãnãtori, zñiipseaşti SUA cu taxe di yimbruki di 59 tru sută, ş-ti aţea lã si bãgã unã taxari di 30 la sută.

Dişi easti menţionat cu un nivel di 49 la sută di taxare a importurilor ditu SUA, Afganistanul scapă di sancţiuni, talibanilor aplicându-li-se un prietenesc 10 la sută. Easti singurul caz tru cari nu se aplică formula di jumătate plus ceva la retaliere.

Inamiclu nai ma teribilu, cari bagã ti SUA taxe di yimbruki ţi s’dãnãsescu chirurgicalu la 99 tru sută, easti ñica vãsilie/ regatu sud-african Lesotho. Tru aprukeata nae gheografică şi tru clasamentulu a pideapsillei cu tariflu di yimbruki easti Madagascarlu, cu 93 la sută. Hãidipsitã cu nai cama nitiñisiti calificativi şi stepsuri, nisãtuleaţa ali Uniune Europeană dãnãsi la la 39 tru sută ti taxarea importurloru ditu SUA, alliumtrea ãlli si bagã maş 20 la sută. Efectili suntu lãhtãroasi, ama cara va s’minduimu la cirecuri di sută, creastiri di 25 di puncte proţentuale tru taxari, canda nu easti dipu aşi sertã apofasea americană.

Alliumtrea, lipseaşti s’videmu că ali Ripublicã Moldova va-lli si bagã nai ma marea taxari di yimbruki ditu arada-a aţiloru di ma niinti stati sovietiţi, ditu cari alãsãmu nanãparti trei ripubliţ baltiţi, membre ale UE. Dimi, maş dauă fosti ripubliţ sovietiţi nu au aţelu 10-10, cum ari baş Ucraina, iara Moldova ari nai ma marea taxã americană. Doilu cratu easti Kazahstanlu, aflat sumu livelu ali Moldova, cu taxe di 54, respectivu 27.

Cadealihea, nu va sã spunemu cã easti zborlu ti pidipsearea-a nãscãntoru craturi ditu fostul spaţu sovietic ţi nu lã ariseaşti ali Moscova. Acã pţãñi spunu cã akicãsirã cum eara fapti isãkili ti taxili minduiti s’hibã bãgati ti importurli ditu America, zñiili furã lişoru ti-a-videari. Şi niţi nu s-alãsarã aştiptate.

Dealihea, protili apãndãsirã bursili, cabaia nvirinati di ahtãri hãbãri. Scădearea aţiloru americane, ş-deapoa, a daua dzuuã di ateali ivrupeani şi asiatiţi, eara aştiptatã, scădzurã eale şi trã catastisi ma pţãnu di simasie. Ama s’aşteaptã zñia cabaia mari cu bãgarea aluştoru taxe ti volumuri comerciale cari nsimneadzã trilioane, dimi ñilli di miliardi.

Tru idyiulu kiro, monedili va s’aibã zñiie. America easti nolgica aluştui lucru, tuti craturli ditu tifteri s’raporteadzã la comerţulu cu SUA. Alliumtrea, vãsiliili ali Uniuni Europeanã va s’aibã ma pţãnu zñie, acã fortuma comercialã easti di mari simasie. Adratã cu vãsilii dizvultate, cu economie stabilă şi un multu mari proţesu di integrare economică şi politică, nica şi unã Piaţă Comună, Uniunea Europeană ari tutu ţi-lli lipseaşti ta s’lucreadzã şi s’nu hibã zñiipsitã di scunkearea-a importurloru americane.

N-aştiptamu cu ţifri ma mãri, di sancţiuni alithea, dupu sirţãllea cu cari sã zburã andicra di organizaţia europeanã, ama s-acãţã, vahi tu isapi şi di complementaritatea faptã tu ahãnţã añi di colaborari instituţională, cându taxili di yimbruki nu eara unã armatã şi scutearea a loru eara un mecanismu di dizvultare economică.

Filosofia Uniunlleii Europenã zburaşti, prota ş-prota, ti scutearea-a taxiloru di yimbruki anamisa di membrilli UE şi cu bãgarea a nãscãntoru tarifi di yimbruki comune. Aesta alãlãxeaşti continentulu ţi easti cabaia ampãrţãtu tu unu vãrtosu organismu icunomicu, cari ma largu va-u-promoveadzã democraţia şi coopeararea economică internaţională, aţea mplinã cu prucukie şi hãirlãticã.

Autoru: Marius Tiţa

Armănipsearea: Taşcu Lala