Prima pagină » Actualitate » Focus » Liderl’i a revoluţiilor dit 1989

Liderl’i a revoluţiilor dit 1989

Tra rolu a personalitatil’ei tru istorie sa zbura ş-nica va sa zburasca cabaia. Aparentu, armân tru memoria publică masi personajili negativi, sândziroasi, malefiti, patologhiti. Easti una caracteristică, pan tru soni, a societăţlor vecl’i, cu ixichi di comunicari, tru cari bana eara seră şi s-armanea tru bana masi prit priscavil’e. Evoluţia a societatil’ei, arta şi cultura adusira tru prota thesi şi personalităţli a spiritlui, a sensibilitatil’ei şi ali creaţie.

Marius Tiţa, 26.11.2014, 18:55

Numata easti ananghi s-vatan’i oamin’i tra s-arman’i tru memoria a timpului, poţ sa ngrapsesta poezie ica filosofie, poţ s-fat artă, muzică, arhitectură ica ştiinţă atea turlie ca oamin’il’i di ninga tini s-ta tin’iseasca harli, pisti mări şi vasilii şi pisti eti. Secolul XX nsimna un triumfu a personalitatil’ei, a oamin’ilor cari babuchisescu nolgica di societatea a oamin’ilor.

Ti amartie, aestu secol avu personaji negativi, nica şi malefiti şi multu ma cu hairi tru acţiunea a lor tra s-asparga, ama fura andreapti categoriile limbidz di ancadrari a lor. Tutunaoara, personajele pozitive pitrumsira şi tru politică ica goala exercitari a putearil’ei di stat. Secolul XX easti momentul a societatil’ei tivila, atumtea cându guvernaţal’ii şi spun zborlu nu masi cându la da izini guvernanţal’i. Experienţa comunistă ţani şi ea di idyiul secol tricut.

Istoria a comunismului european, maxus atea postbelică, easti marcată di multi personalităţ cari isira tru migdani dit arada a societatil’ei tivila, a guvernaţalor. El’i nchisira tra s-adra imposibilu, să s-ncuntreadza a unlui sistem ncl’is, sertu, nica s-cu aspardzeari. Tru arada a lui, comunismul yinea cu personalităţli a lui, promovati tru un fenomen spetific, cultul a personalitatil’ei, cari practica nica si ayiusearea a oasilor pământeşti a atilui aproapea zeificat. Regimurli comuniste agiumsira tru bitisita al 1989 cumandusiti di vecl’i activişti di esenţă stalinistă.

Tru Germania dit Estu eara Erik Honecker, Cehoslovacia eara cumandusită di Gustav Husak, tru Ungaria avea vinita, di dechenii, la puteari Janos Kadar, iara Vargaria eara cumandusita, nica di după doilu polim mondial, di Todor Jivkov. Polonia eara un caz ahoryea, armata u avea acatata tru mana partia comunista, una şi monolitica, tra s-lu ascapa di la cadeari, ica sum zprea a popului isis, ica sum intervenţia sovietică. România eara şi ea un caz ahoryea, Ceauşescu hiindalui un lider ditru atel’i tiniri a comunismului est-european, ama promotor a unui stalinismu di turlie naua, anvartusit cu practit chinezeşti şi nord-coreene.

Polonia şi Cehoslovacia avura personalităţ emblematiti tru caplu ali alumta anticomunista — cadealihea easti zborlu di Lech Walesa, respectiv Vaclav Havel, cari agiumsira prezidenţa post-comunişti a vasiliilor a lor. Tru alanti vasilii comunisti est-europeani, opoziţia eara puţan conturată ica greu ti minari, cum eara tru România. Asi, tritearea di la comunsimu la democraţie pluralistă s-feati tru turlii ahoryea, ica prit pazarapseri, prin tranziţii scurti ica nica s-prit alidzeri, i sum zorea a demonstranţalor, ca tru România, cari arnira tut. Majoritatea a statilor foste comuniste dit estul ali Europa cunuscura una ica doauă etape tru evoluţia a lor catra democraţie, una daro cu preayalea ayalea di puteari a comunismului.

Eara momentul a liderlor comunişti reformişti, aşi cum pruvidea exemplul sovietic, a reformatorlui Gorbaciov. Aa kirolu eara cu multu ma niintat. Comunismul cu prosup uminescu eara una urnechi nastricuta şi nivrut di oamin’i, asi că şi bana a comunismului di tranziţie fu n’icsurata.

Până la Revelionlu di treatiri tru 1990, aeşti lideri avea alasata, loclu a reprezentanţalor a popului, a atilor cunuscuţ şi aalavdat tra minduita a lor democratică şi anticomunistă. Tru România, tru aesti dzali, ma mulţa dit liderl’ii a vasiliilor est-europene, nica si a atilor dit fosta URSS, ncap cu legendarlu Lech Walesa, loara parti la una conferinţă ndreapta tra atel’i 25 di an’i di revoluţie europeană anticomunistă.

Armanipsearea:Tascu Lala