Kindurita-a comunismolui tru Europa ditu Apiritã
Debatulu a istoriţloru plãseadzã nkisita cu triţearea la comunismu a Apiritãllei ali Europã tru meslu şcurtu 1948, cându comuniştilli ceholsovaci prillea acutotalui controlu tru guvernulu di Praga.
Tașcu Lala, 17.03.2025, 12:55
Debatulu a istoriţloru plãseadzã nkisita cu triţearea la comunismu a Apiritãllei ali Europã tru meslu şcurtu 1948, cându comuniştilli ceholsovaci prillea acutotalui controlu tru guvernulu di Praga.
Vãsilia eara aputrusitã di askerili sovietiţi, cari avea alumtatã contra-a naziştilor până Berlinu. Ditu aţea oarã ahurhi ampãrţearea ali Europã şi a lumillei tru dauă blocuri ideologhiţi, alãnci nãulu averu, naua rialitati postbelică. Surpriza-a Occidintului putu s’hibã exighisitã, ma amãnatu, cãndu eara scoasi tu videalã akicãserli di dinãpoia a pirdelui anamisa di aliaţlli cari u-azvimsirã Ghirmãnia hitleristă.
Pi unã cumãtici di carti, s,pari cã unã distimeli di carti di la measã, Churchill u-ngrãpsi ampãrtarea ali Europã di după doilu polimu mundialu. România agiundzea sumu pãpuţa sovietică vãrã 90%. Artimaia di 10%, eara-a aliaţloru ama eara unã turlie tra s’nu ngrãpseascã sutã tru sută. Yini arada ali Gãrţie, ama proţentili suntu tamamu alliumtrea, iarapoi Churchill, ta s’hibã akicãsitu pãnu di mardzinã, nu angrãpsi numili limbidu a aţiloru ţi lu-avea controlu, Marea Britanie. Yinu deapoa tu aradã Iugoslavia şi Ungaria, ampãrţãti pi giumitati şi Vãrgãria, cu un controlu sovieticu di 75%. Cehoslovacia şi Polonia niţi nu s’vedu tu nafimatlu planu.
Andamasea aliştei ampãrţari fu patra pãzari anamisa di aliaţ şi s’feaţi Moscova, tru sumedru 1944. Pi frontulu ivrupeanu hala eara multu mintitã, România avea aşţãtã armili contra ali Ghirmãnie, Hitler s’avea traptã ditu Gãrţie, dictatorlu Horty ditu Ungaria făţea iriñe cu aliaţlli. Dupu şasi meşi, polimlu vrea s’bitisea, cu sovietiţlli şi anglo-americañilli oclli ntroclli, nolgica ali Ivropã.
Aputrusearea a comuniştilor tru Cehoslovacia, tru şcurtu 1948, sumu aumbra-a tancurlor sovietiţi, fu unã ciudie di itia că planlu di ampãrţari cu influenţa nu spunea şi ti aestã vãsilie. Altã turli spusu, sovietiţlli nu avea tiñisitã akicãsearea mutrinda Ceholsovacia, şi –avea tri cutã acutotalui sumu cumandulu a loru. România, ama, avea futã di aliaţllii occidentali sumu controlu ali Uniuni Sovieticã, icã “Russia”, cumu avea ngrãpsitã Churchill şi Stalin bãgã vula, Dealihea, aestă ampărţari mistico avu şi vula-a americañilor.
Aşi cã, bãgarea a comunismului tru România, tru marţu 1945, cu trei ani ninti di aputrusearea di Praga, nu ciudusi pi vãrnu, lugursitã simfunu cu planlu faptu pãzari di Churchill şi Stalin. Tamamu aoa şi 80 di añi, tru 6 di martu 1945, comunismul sovieticu feaţi, prota jgllioatã tu Apirita ali Ivroi, pritu bãgarea a guvernului Petru Groza. Aliat ama nu şi membru a ñiclui partidu comunistu român, nãulu premieru asigripsi nãulu guvernu, cu comunişti la portofolii di simasie, catacumu Internele, Justiţia, Propaganda, Comunicaţiie, Minili şi Nafta/ Petrolu, temporaru Sănătatea şi Finanţili.
Acã polimlu nu s’avea bitisitã, nica, comuniştilli şi aliaţllii a loru ditu România ndreapsirã unã hãvaie apreasã, di aputrusirã cu zorea scamnurli/sediili ali administraţie. Tru aestã catandisi cabaia mintitã, dipuni cu eroplanea Bucureşti unu pitricutu sovieticu speţialu, Andrei Vîşinski, fostu procuroru gheneralu al URSS. El îlli caftã a vãsillelui ali Românie, Mihai, s-lu surpã guvernulu ţieara tu lucru şi s-da mandatlu al Petru Groza, politician burghez aliat a comuniştilor. Vãsillelu aduţi aminti akicãsearea di Ialta, anamisa di ditutru aliaţ, tru cari sã zbura ti ndridzearea-a alidzerloru eleleftiri, ama pitricutlu sovietic easti mltu fuvirosu şi spuni că el easti Ialta. Niţi britaniTlli icã americanii ditu Comisia Aliată di Controlu nu avurã hãiri ma multã, niţi nu-lli da dimãnaru.
Tru 6 di maţu 1945, sumu zorea a sovietiţloru, vãsillelu Mihai bãga semnulu pi apofasea ti numãseari a pro-comunistului Petru Groza tru caplu a nãului guvernu, cari avea tu elu maş comunişti şi aliaţ ţi ndrupa. Tu bitisita-a anlui 1947, vãsillelu eara şi el avinatu di pi tron. Tru şcurtu 1948, cându istoriţlli lugursescu că, la Praga, s-avea kinduritã comunismul tru Apirita ali Ivropã, româñilli eara nica di trei añi sumu un reghimu comunistu bãgatu cu zorea, armată sovietică, pisti iţi akicãseari cu aliaţllii occidrntali
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala
