Kiev, Ucraina, Europa
In Ucraina si fac alumte, la propriu, trâ Europa. Imaghinile a luştor dzâle spun un dialethea polim, de fapt unâ represiune di aţeale ma sertile, tru care forţile ofiţiale nu mata au niţiunâ reţânire iara demonstranţâl’i nu si abţân niţe el’i di la ofensive preşcave. Demonstranţâl’i civili suntu împuşcaţ, vâtâmaţ cu tufechea, iara poliţiştil’i suntu nicaţ tru fleame, protestataril’i l’ia cu asaltu binăile ofiţiale, iara forţile di represiune tortureadză şi bagâ pi dzânucl’e demonstranţâl’i loaţ prizonieri. Există limpid riscul a degheneraril’ei a protestului, tâburile suntu tentate să l’ia totul pi cont propriu, să îşi facă un polim personal di ţi si faţe la Kiev. Mascaţ sunt şi aeşţâ şi alanţâ, unil’i şi alţâl’i şi si bagâ în afoara a nomului pri-tru aţea ţi fac. Incendiile lum’inează teatrulu di manifestaţie şi di alumtă. Schenile di aclo suntu comparate di jurnalişti cu imaghinile medievale, oamin’il’i improvizeadză scuturi şi caschete di protecţie, prefţâl’i cu icoane în-tru mâini si apun tru fumulu a incendiilor tra sâ aducâ diznou pacea întră oamin’i. Guvernanţâl’i si umplu di fricâ la evocarea a unor situaţii similare, di tut aţea turlie, ţi nu si bitisirâ dip ghine trâ reghimulu represiv, mutreaşte să-şi ţânâ aparenţile şi lucrează cu giumităţ di misură. Nu suntu dip înviţaţ cu mecanismile democratiţe a consultaril’ei publicâ şi nu si intereseadză di opinia publică dicât în momentile di criză. Si agiumse aoaţe di aform’ia că liderulu politic a ţarâl’ei decise tru numa a tutulor a ţilor 44 di milioane di ucrainean’i că ţara nu va m’eargâ spri Vest, spri Uniunea Europeană, că spri Estu, spre Rusia arada di care are împărţâtâ unâ lungă istorie. Aţistă opţiune politică spune cât di multu si antagonizarâ aţeale dauăle poluri, ţel Vestic şi aţel Estic, inclusiv tru elipsea a unor ideologhii totalitariste vrea sâ putea sâ explicâ ţiva.
Marius Tiţa, 26.01.2014, 19:26
Elementul concret a liştei opţiune easte absenţa a Ucrainâl’ei di la colaborarea a Uniunil’ei Europeanâ cu ţările a Parteneriatului Estic. La summitulu a liştei colaborare, desfăşurat la Vilnius, tru meslu brumar anlu tricut, Ucraina nu simnă Acordul di asociare, ţi îl’i asiguripsea unâ cooperare privilegiată cu Uniunea Europeană. Nu fu singura, din contra, di 6 state participante, maşi Republica Moldova şi Georgia simnarâ asociarea cu Uniunea Europeană. Aestâ nu înseamnă că restul a ţărilor — Armenia, Azerbaidjan, Belarus şi, sigura, Ucraina — arupsirâ relaţiile cu Uniunea Europeană. Eale va continuâ cu multă faţadă ama pro-european’il’i ucrainean’i nu vor s-mata aşteaptâ. Şi niţe să continuâ gioculu internaţional cu cărţâle a Moscovâl’ei, aşi cum si aghun’usi să facă preşedintile Ianucovici. Protestul pro-european şi anti-Ianucovici din Kiev chinesi aproapea instantaneu. Nu eara priota oarâ cându ucrainean’il’i si aduna tru aţist loc tra sâ-şi susţânâ poziţia. Din contra, tru 2004, protestul di Kiev, îndilungat şi multu greu, reuşi să lâxeascâ cursul a istoril’ei, a pervertiril’ei pri-tru furlâche a alidzerilor. Ama Maidan nu fu maşi Euromaidan i maşi doar leagănulu a Revoluţil’ei Portocalie, ninca di-tru 1989, spiritulu naţional si manifestă aoa contra a conglomeratului sovietic, iara tru 2001 si manifestă contra a lu Leonid Kucima, un lider ucrainean post-sovietic adeptu a bonapartismului ţi înlocui ideologhia comunistă la preşedinţiile a statilor post-sovietiţe. Ţi nu achicâsirâ politicianl’i post-sovietiţ a Ucrainâl’ei easte evoluţia excepţională a soţietatil’ei ucraineanâ, a capacitatil’ei a liştei di achicâsire şi anlizare, pricum şi nivol’ia a nalilor gheneraţii di ligare la unâ Europă democratică şi modernă, la unâ civilizaţie a v’initorului care să bagâ Ucraina pi harta a Europâl’ei unitâ.
