Kennedy – 50 di an’i
După 50 di an’i, 22 brumar cade tut într-uunâ dzuâ di vineri. Tru 1963, vineri, 22 brumar, tru m’iedzulu a dzuâl’ei, preşedintile a Statilor Unite, John Fitzgerald Kennedy, era împuşcat mortal cu tufechea în timpul a unei vizitâ în Dallas. Momentul şi tut ce urmă si constitui tru un paramith ţi întreaţe iţe schenariu di filmu cu multă imaghinaţie. La şcurtu chiro fu arestat Lee Harvey Oswald, acuzat di vâtâmarea a unui poliţistu din Dallas, imediat după asasinarea a preşedintilui. Piste maşi 2 dzâle, easte vâtâmat, tru arada a lui, tamam tru în sediul a poliţil’ei, di un proprietar di club di noapte, Jack Ruby. Niţe aestu nu mata bâneadzâ para multu, maşi 3 ani şi giumitate, dându-şi ultima suflare la Parkland Hospital, aclo iu avea muritâ şi preşedintile Kennedy şi Oswald, alante personaje a dramaticâl’ei istorie di aoa şi giumitate di secol. Asasinarea a ţilui ma tinirlu şi ma vrutlu preşedinte amirican fu un cudiaver şoc trâ tută lumea. Avea 43 di an’i cându fu aleptu, tru 1960, şi doilu mandat, di-tru 1964, eara aproapea ca sigur. Eara an 35-lea preşedinte a SUA şi protulu di relighie catolică.
Marius Tiţa, 22.11.2013, 19:03
După 50 di an’i, 22 brumar cade tut într-uunâ dzuâ di vineri. Tru 1963, vineri, 22 brumar, tru m’iedzulu a dzuâl’ei, preşedintile a Statilor Unite, John Fitzgerald Kennedy, era împuşcat mortal cu tufechea în timpul a unei vizitâ în Dallas. Momentul şi tut ce urmă si constitui tru un paramith ţi întreaţe iţe schenariu di filmu cu multă imaghinaţie. La şcurtu chiro fu arestat Lee Harvey Oswald, acuzat di vâtâmarea a unui poliţistu din Dallas, imediat după asasinarea a preşedintilui. Piste maşi 2 dzâle, easte vâtâmat, tru arada a lui, tamam tru în sediul a poliţil’ei, di un proprietar di club di noapte, Jack Ruby. Niţe aestu nu mata bâneadzâ para multu, maşi 3 ani şi giumitate, dându-şi ultima suflare la Parkland Hospital, aclo iu avea muritâ şi preşedintile Kennedy şi Oswald, alante personaje a dramaticâl’ei istorie di aoa şi giumitate di secol. Asasinarea a ţilui ma tinirlu şi ma vrutlu preşedinte amirican fu un cudiaver şoc trâ tută lumea. Avea 43 di an’i cându fu aleptu, tru 1960, şi doilu mandat, di-tru 1964, eara aproapea ca sigur. Eara an 35-lea preşedinte a SUA şi protulu di relighie catolică.
Aduţea un suflu nou tru politica americană, eara un reformator pri-tru aţea ţi făţea şi dzâţea. Frazile a lui arămasiră în istorie, di la patrioticul Nu mutrea s-ţâ badz întribarea ţi poate s-facâ ţara a ta trâ tine, întreabă-te ţi poţ s-faţ tine trâ ţara a ta”. (Ask not what your country can do for you; ask what you can do for your country) la internaţionalul “Şi eo escu berlinez” (Ich been ein Berliner). Eara multu undzit (şi muşat) şi avea unâ soţie hâidipsitâ (vrutâ) di opinia publică, aflată acutotalui în admiraţia a l’ei. Era (doil’i) Jack şi Jackie, unâ uidisire di nume care făţea di cuplul ţel ma puternicul din lume un model di cathe dzuâ a muşuteaţâl’ei şi a mâgh’iil’ei. Leghenda a familil’ei Kennedy easte, ama, unâ ţâsătură di dramă şi ngh’ialicire, ama mulţâ zburăscu ma diavraqpa di blâstem. Fratile ţel marle a preşedintelui, Joseph Patrick, a cure l’i si avea rezervatâ rolul di preşedinte a SUA di cătră puternica lui familie, muri tru an doilu polim mondial, la bordul a avionului a lui. După 55 di an’i, John Kennedy Junior, sau John-John, tru care tută lumea videa unâ reîncarnare a tată-sui, preşedintile asasinat, dispărea tru amare la bordul a avionului a lui. Si avea născutâ tru brumar 1960, cu maşi ndauâ dzâle ninte ca tatăl să hibâ aleptu în funcţia supremă di la Washington, iara tru dzua în care împlinea 3 an’i, saluta copilăreaşte cortegiul funerar a tatălui a lui, preşedintile asasinat la Dallas.
Tru 1968, la 5 an’i di la asasinarea a preşedintelui John Kennedy, fratile a lui mai m’ic, Robert, ţel care avea loatâ conduţirea a destinului politic a familil’ei, vrea sâ hibâ şi el vâtâmat di un asasin singuratic. Calea a lui cătră funcţia supremă tru SUA părea s-nu mata poată s-hibâ dânâsitâ dicât aşi. An patrulea frate, Edward Ted Kennedy, îşi vidzu refuzate iţe tentaţii di m’eardzire pi calea prezidenţialâ a fraţlor a lui care îşi avea chirutâ bana în mod traghic. La tute aeste traghedii şi alte care l’i agudirâ pi membril’i a familil’ei Kennedy l’i fu datâ să asistâ a mamâl’ei a preşedintelui asasinat la Dallas, Rose Kennedy, care bână 105 an’i. Membril’i a familil’ei Kennedy servirâ ţara la Casa Albă ama şi în Congres, ma multe gheneraţii a li familie hiinda senatori sau membri a Camerâl’ei a Reprezentanţâlor. Arhiusinda cu tatăl a li familie, Joseph Kennedy, care fu pitricut în misiune la Londra la arhiusita a doilui polim mondial, ma mulţi Kennedy furâ ambasadori, în Irlanda di orighine a familil’ei ama şi în Japonia, iu tamam şi-avea prezentatâ scrisorile di acreditare, Caroline, hil’ia a preşedintelui Kennedy, singura supraviuţuitoare, ţi armase tru banâ, di-tru muşata familie prezidenţială americană di amuşi 50 di an’i.
