Invazie și libirtati, tru dreptul internațional
Un stat viţin, ţi ari multu sinuru cu Moscova, vru tra ş-treacă bana pi a lui cicioari, cu hareili şi uruteţli a lui, cu averli şi nădiili personale. Liderlu di Moscova și anapuda a lui parei di pistipseari nu fu sinfunu. Atumţea fără s’acaţă tu isapi vără nom international ică tiñiea să spună, liderul bolșevic di Moscova pitricu tancurile s’kiseadză nădiili di libirtati a statlui viţin.
Marius Tiţa, 22.05.2022, 13:02
Un stat viţin, ţi ari multu sinuru cu Moscova, vru tra ş-treacă bana pi a lui cicioari, cu hareili şi uruteţli a lui, cu averli şi nădiili personale. Liderlu di Moscova și anapuda a lui parei di pistipseari nu fu sinfunu. Atumţea fără s’acaţă tu isapi vără nom international ică tiñiea să spună, liderul bolșevic di Moscova pitricu tancurile s’kiseadză nădiili di libirtati a statlui viţin.
Până tru aest punct pistipseam că easti zborlu di drama ţi s’faţi tamam tu aesti dzăli, tru Ucraina. Neise, zburămu, tru arădăriki lărdză ama idyealui duriroasi ti ateali ţi s’feaţiră tru 1968, tru Cehoslovacia di atumţea. Cata tru aestu kiro a meslui mai, cehoslovacilli ndridzea “Primuveara di Praga”, un festival muzical ahărdzitu ti marli compozitor Bedrich Smetana. Tru 1968, tu kirolu aluştui eveniment, liderlli di la Praga lucra la democratizarea a societatillei, la băgarea tu practico a “comunismului cu față umană”.
Moscova era capitala Uniunillei Sovietică, un stat federal di 15 di ripubliţ. Cathi unu di tu aestea avea un specific național și ună istorie a lui işiş, hiinda adunate cu zorea prota tru Imperiul Țarist, deapoa tru Uniunea Sovietică, ciudusita continuatoare comunistă a ideillei țariste. Moscova s’lugursea, ama, stăpână și pi mira alăntoru state ditu Europa di Est tru cari avea băgată cu zorea comunismul. Aesta s’făţea tu bitisita a Doilui Polimu Mondial, cânda Armata Roșie, tru ofensivă contra a fostului aliat nazist, căzuse ca un lințoliu greu, pisti România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia și Estul ali Germanie. Când unu ditu eale, Cehoslovacia, vru libirtatea ti s’umanidzeadză regimul, Moscova aurlă, lăhtărsită: Invazie! Iar tancurile a llei, diadunu cu ateali a alăntoru ditu ateali arădăpsiti mansus, ma pţănu România, nkisiră aputrusearea a unui stat indipendint, membru al ONU, cari eara arisitu di Moscova.
Pirmitusearea năpoi s’faţi tu aesti dzăli, multu ma sândzirosu și duriros. Tut un lidir comunist di la Moscova, ama unu expirat di vără trei dikenii, cădzut nafoara a kirolui istoric, analţă nibunillea a aputrusearillei armate contra a unui stat indipendint, membru al ONU, Ucraina. Aliațllii a lui, aestă aradă, suntu ună askeri di strimtură, una hilară, di operetă, cara nu vrea s’facă un fănico ahătu limbidu. Easti zborlu ti un golu subiect internațional, Belarus, și, artimaia, glăriñi cu lucre psefti a imperiului işiş, ună turlie di țarism cu idiologie comunistă, soldați buriați, voluntari ceceni, mercenari di pisti sinuri, tuț grit s’tiñisească orixi nilibidu spusi di șeflu di Moscova.
Și tru 1968, Moscova nkisi invazia fără să știbă ţi va. Cehoslovacia nu ișea ditu organizațiile a țărilor comuniste și niţi nu cărtea pi vărnu. Apufusiră s’lli-aşteaptă invadatorllii tanchiști cu lilici aşi că atumtea când lu arestară pi lidirul a “Primuvearăllei di la Praga”, tovarășllii di la Moscova nu para ştea ţi s’adară cu năsu. Rezultatlu fu, ama bun tră elli. Comunismul, instalat cu zorea armată, simfunu algoritmului putearillei tru Europa, agreat di Stalin și Churchill, era riconfirmat cu idyili metodi di furteaţă. Cara atumţea, Moscova pitriţea tancurile s’așteargă fața umană a comunismului pripusă di cehoslovaci, tora vor s’bagă cu zorea a ucrainenilor un comunism anvicllitu cu nai ma inumană față posibilă.
Tru prinţipiu, dupu cama di trei dichenii di la surparea a comunismului tru Europa, inclusiv tru Uniunea Sovietică di atumţea, nu lipseaşti să zburămu di ună băgari diznou tu practico a metodilor comuniste. Năpoi nă aduţemu aminti, ama, că zănatea di thimelliu a lidirului di tora di Moscova easti una ditu nomenclatorul sovietic, atea di lucrător a sândziroslui serviciu secret. Niţi doctrina Brejnev di atumţea nu ari ţi s’caftă tru actualitatea di secol XXI. Și, cu tuti aestea, invadarea ali Ucraină ari la thimelliu un andrept ţi ş’lu lo un stat ta s’intervină militar tru alt stat, ta s’lli-alăxească nădiili naționale și strateghiţi. Niţi doctrina Brejnev, niţi aţea practicată tora nu au ici ţiva vără ligătură cu dimocrația și cu dreptul internațional. Alliumtrea, cama di un secol, oamiñilli politiţ și diplomațllii fac și adoptă reglementări cari scoasiră polimlu contra a nomlui, cari zburăscu ti crimi di polimu, cari da ndreptul a populiloru să s’kivernisească cum pot ma ghini tru statlu a loru işiş, fără frixea că vără fantomă a tricutlui va lă bombardiadză casele și făvriţli, teatrili și spitalili.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
