Inflaţie
Inflaţie! Easti ună turlie di grită di alumtă cari străbate Europa, lumea tută. Aspari multu tră atea că dimanda evoluţii negative. Ea işiș, inflaţia, easti un fenomen negativ, spuni ună inflamare a păhadzloru. Cari crescu, tuti dinaoara, tu una perioadă scurtă di kiro, şi ma multu di s’minduea.
Marius Tiţa, 17.04.2022, 18:17
Inflaţie! Easti ună turlie di grită di alumtă cari străbate Europa, lumea tută. Aspari multu tră atea că dimanda evoluţii negative. Ea işiș, inflaţia, easti un fenomen negativ, spuni ună inflamare a păhadzloru. Cari crescu, tuti dinaoara, tu una perioadă scurtă di kiro, şi ma multu di s’minduea.
Diverse catandisi pot s’aduca creaşterea a păhadzloru tră nascantă păhadz servicii ama inflaţia easti mult ma multu di ahât. Crescu multe ditu păhadzlli importanță cari funcţionează tru societate şi cari, tu arada a lor, genereadză creaşterea alăntor păhadz. Dialihea, nu easti idyiulu lucru creşterea păhălui a unlui produs di lux, aretcu ufilisitu şi acupărat, cât di valoros va s’hibă el, cu creaşterea păhălui unui produs largu şi intesu ufilisitu di membrii a societatillei.
La baza a tutulor păhadzloru, dimi şi a creaştirillei ică scădiarillei a lor, seadi energia, curentul electric şi combustibilii fosili. Produsele a curi păhadz influenţeadză nivelu a inflaţiei s’adună tru un “trastu”, tamamu aşi u ari numa, tră cari s’fați isapi una valoare medie. Evoluţia păhadzloru afecteadză direct valoarea monedii respctive. Easti una valoare exprimată tru produse şi s’compară tru timpu. Cara la un moment dat putem s’ancupăramu una tadi cantitate ditu un produs, după un timp, un an ică doi, aastă cantitate poate s’modifica, scăzânda ică criscânda, ică poate s’armână constantă. Exemplul clasic easti ațelu cu numărul di pâňi ți pot s’hibă ancupărate cu un euro, un dolar, un leu. Tru aestă evoluţie aflamu dipu multe influenţe, economice, politice, geografice, meteorologice. Scădirea producţiei a unei parmatii duți la creşterea păhălui, aşi cum creaşterea producţiei ňcureadza păhălu. Ică lipseasti s’lu ňicureadză. Un zvon, una manipulare di presă ică politică, poate s’influenţeadza piaţa unui produs. Idyea, un eveniment meteorologic major poate influenţa biriketea şi duți la creşterea păhadzloru. Di arada, inflanţia, ca ună creaştere genearalizată a păhadzloru principalelor parmatii, apare dupu unu cumul di factori. Aestu an ahurhi cu creşteri di păhadz tră energie, curent electric, gaze naturale ică combustibili fosili.
Uniunea Europeană ş’pripune s’funcţioneadză ca una piaţă unică, aşi cum s’manifestă ună piaţă naţională. Di la ahurhita a construcţiei comunitare europene, reglementările economice fura di mari simasie şi efectele lor tricura sinurli a statelor participante. Apariţia monedii unice, euro, andrupă funcţionarea piaţallei unică ama adusi şi ună vulnearabilitate suplimentară, factorii cari afecteadză păhadzlli şi, dimi, inflaţia hiinda multu ma mulţă. Eara, dimecu, aproapea sigura că una combinaţie di creaştere a păhadzloru energiei cu polimlu ditu Ucraina va s’producă ună creaştere semnificativă a păhadzloru cari dau tendinţile inflaţioniste.
Habarli di tora nu dimandara inflaţia ca atindzearea a nascantoru valori “cu dauă țifre”, după cum nă ariseasti să spunem. Dimi tricu di 10 la sută. Observaţiile europene noteadză creaştiri semnificative la păhadzllli a energiillei şi a mâcarillei, tamam produsele cari alimenteadză inflaţia. 10 la sută easti un prag expresiv ama valorli naţionale oscileadză di ună parte şi di alanta a alustui nivel.
Şi tru SUA avem idyili tendinţe, cu idyili cauze iara efectul s’duti şi el cata valoare cu dauă țifre, tora hiinda di 8,5%. Easti nai ma mari creaştere a inflaţiei ditu 1981, atea ti spune dip mult ti climatul ditu SUA, ţară cari nu lipseaști s’aibă probleme niți cu energia, niți cu măcarea.
Nu lipseaști s’agarsimu, tru aestu context, niți faptul că himu după tamamu doi ani di restricţii pandimice, doi ani di criză medicală multu greauă, cu efecte economice di cari nu putem s’fțemu abstracţie. Până tu soni, acațănda tu isapi tuti aesti lucri tru isapi, putem sa spunem că putea shiba ma laiu, că economia mondială rezistă multu ghini a unlui cumul di factori cum numata fura varaoara până tora.
Autoru: Marius Tița
Armânipsearea: Tașcu Lala
