Holocaustul
Tu România, 9 di sumedru easti marcată ca Dzuua Naţională di Comemorari a Holocaustului. Tu dzua di 9 di sumedru a anlui 1941 ahurhi deportarea a uvreilor dit nord-estul ali României, câtâ lagărele organizate di români şi ghirman’i anaparti di Nistru. Dramaticlu evenimentu fu aleptu ca momentu ti comemorarea a uvreilor şi a romilor cari trapsiră cabaia di furn’ia a nomurlor şi a politicilor antisemite şi rasiste promovati di guvernarea totalitară a mareşalui Ion Antonescu.
Marius Tiţa, 13.10.2013, 17:53
Tu România, 9 di sumedru easti marcată ca Dzuua Naţională di Comemorari a Holocaustului. Tu dzua di 9 di sumedru a anlui 1941 ahurhi deportarea a uvreilor dit nord-estul ali României, câtâ lagărele organizate di români şi ghirman’i anaparti di Nistru. Dramaticlu evenimentu fu aleptu ca momentu ti comemorarea a uvreilor şi a romilor cari trapsiră cabaia di furn’ia a nomurlor şi a politicilor antisemite şi rasiste promovati di guvernarea totalitară a mareşalui Ion Antonescu.
Dzua Naţională di Comemorari a Holocaustului fu marcată prota oarâ tru 2004, an tru cari guvernul social-democrat cumândusitu di Adrian Năstase lo unâ apofasi tu aestâ noimâ, la urminia ali Comisie Internaţionalâ tră studierea a Holocaustului tru România. Comisia fu cumândusitâ di laureatlu a premiului Nobel tra Irine, Elie Wiesel, amintat Sighetul Marmaţiei, tu nordul ali Românie, tru 1928.
Elie Wiesel avea maşi 15 di an’i cându fu deportat la Auschwitz iu âl’i furâ vâtâmaţ părinţâl’i, unâ soră, soţ, soia. Tu atel momentu, localitatea iu s-avea amintatâ, cu aproapea 40 la sută populaţie uvriască, eara, deadun cu nordul ali Românie, sum stăpuirea ali Budapestă, cari avea amintată di la Germania nazistă, tu 1940, un ultimatum cari bâga zori ali România să-l’i da aestă parti a teritoriului a l’ei. Aestă acă România a mareşalui Antonescu eara şi ea aliată al Hitler. Tu kirolu ali ocupaţie maghiară a nordului ali Transilvanie, uvreil’i furâ deportaţ cabaia tu lagărele a moartil’ei.
S-lugurseaşti că, sum coordonarea directă a criminalui di polim Adolf Eichman, cama di, unâ giumitati di uvrei dit Ungaria şi teritoriile controlate atumţea di Budapesta, furâ deportaţ la Auschwitz. România băgă tu practico şi ea politiţli antisemite spetifiţi ali Germanie nazistă şi a aliaţlor a l’ei. Comisia Internaţionala tră studierea a Holocaustului tu România, ţi ari ş-numa di Comisia Wiesel, deadi tu şteari un raportu yilipsitor tră dimensiunile şi caracteristiţli a Holocaustului tu România şi fu timil’iusit Institutlu Naţional tră Studierea a Holocaustului dit România Elie Wiesel”.
Ari ma multi difiniţii şi dilimitări temporare a Holocaustului, tu România el hiindalui anamisa di 1 di alunar 1940, cându s-feaţi pogromlu di Dorohoi, şi 23 agustu 1944, cându vâsil’elu Mihai, andrupât di politicieni di kipitâ, lu ncl’isi dictatorlu Ion Antonescu, România fudzi aestă turlie dit tâburea fascistă. Cadealihea, istoria nu poate s-hibâ băgată tru tipare şi nu lipseaşti s-hibâ ascâpati aspecte ţi zugrâpsescu kirolu şi oamin’il’i. Aşi, tamam termenlu di holocaustu s-tindi câtâ mira tragicâ a romilor, dit aţel kiro, ama şi câtâ drama a armenilor ica a alântor populi a curi lâ si feaţirâ crimi, fânico şi genocid. România nu deportă uvrei tu lagărele ghirmane di exterminare.
Tu 1942, acâ avea nica şi un acordu tu aestâ noimâ, autorităţli asparsirâ muteaşti misura ahtari turlie câ niţi un evreu dit România nu agiumsi tu aesti lagăre. Autorităţle române organizarâ deportări masive tu lagărli dit Transnistria, tu condiţii ţi fătea aproapea imposibilă armânearea tru banâ. Tu ma mulţâ câsâbadz, maxus dit Moldova, cu unâ populaţie uvriască semnificiativă, s-feaţirâ prgromuri, ti agiumsi tu kipită aţel di Iaşi, dit cirişar 1941, îu furâ vâtâmaţ n’il’i di oamin’i. Ma amânat, Wilhelm Filderman, un lider tin’isitu a uvreilor dit România, cari cunuscu lâhtărli dit lagărili transnistrene, declara că Tu niţi unâ vâsilie dominată di nazişti nu armasi tru banâ unâ ahtari mari proporţie a populaţiil’ei uvreieşti“.
La 9 di sumedru, român’il’i şi atel’I cu arâdâţin’I tru România, deadun cu tutâ uminitatea îl’i comemoreadză pi atel’I cari trapsirâ pân di mardzinâ di ş-kirurâ nica şi bana maşi di furn’ia câ eara uvrei.
Textul: Marius Tiţa
Apriduţearea: Taşcu Lala
