Giocurile olimpiţe a tineretului european

Ideea olimpică easte una di aţeale ma cuvârdoan’ile create di soţietatea omenească. Actualitatea a l’ei easte multu importantă ama şi di ciudie. Omenirea nu pare să mata aibă chiro trâ unâ vreare gheneralizată di pace, niţe trâ sportu ca promotor a mărilor idei. De faptu, şi sportul şi opinia publică par să hibă înlocuite di m’işcare di biţi şi di lumi virtuale ideale. Din fericire, cu harauă, niţe de un polim global nu para avem chefe. Sportul arâmâne, cu tute aeste, unâ genă a fericiril’ei umanâ şi tute suntu perfecte, ma că faţim sportu într-un decor feeric, învarligaţ di albul a neauâl’ei, la unâ temperatură ţi aruşeaşte faţâle la tută lumea, mări şi cama multu aţilor m’iţl’i. La giumitate di şcurtu, în România, la munte, si desfăşurat antriţerile a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, numite inspirat şi Olimpiada m’ică a v’initoarilor steale. Participă tineri din Europa cu vârste întră 14 şi 18 an’i iara întriţerile au loc maşi tru an’l’i impari, veara şi iarna. Sum numa di Dzâle olimpiţe europeane a tinerilor, giocurile olimpiţe a tineretului european debutarâ la Bruxelles, tru veara al 1991, şi la Aosta, în Italia, doi an’i ma târdziu, iarna. Mesajulu aţistor manifestări easte multu generos şi inspirat, ducânda la unâ aprucheare semnificativă di sportu, întreaţire şi olimpismu. Easte ndreptu că scădzu semnificativ vârsta a multor participanţâ la Giocurile olimpiţe mări, aţeale multu ma cunoscute, ama întreaţirile destinate strictu a tinerilor sum 18 an’i fac ma m’iţ efectile negative ale competiţie şi transformă tut lucurlu într-un gioc, altâ turlie multu serios. Olimpiţli tiniri suntu vidzuţ, fără niţe unâ şideare pi dauâ, ca v’initori competitori tru întreaţirile sportive ţi va-s atragâ intirease multu mări, mediatizare mondială şi fonduri di pâradz incredibile. Mulţâ di competitoril’i ţi ţricurâ dzâle trâ mirache la Braşov, tru munţâil’I a Româniil’ei, sum ţercl’urile olimpiţe di iarnă, va-s agiungâ ică suntu deja nume ţi conteadză tru istoria cama multu olimpică a unor sporturi di mare atractivitate şi muşuteaţâ. Tru arhiusita a întrtiţearil’ei di la Braşov, succesulu avea forma a cifrilor: aproapea unâ m’il’e di participanţâ, vârâ 350 di medalii, 45 di state. La final, succeslu înseamnă mulţan’iisirea a finalizaril’ei cu ghine a unui efortu însimnat, bucuril’a a adunaril’ei cu soţâl’i, cu năi soţ şi colegi di competiţie, tut lucurlu la unâ vârstă tru care v’initorulu si scrie cu speranţe. Tute decursirâ fără sincope poate sâ si dzâcâ la final, iara aprecierile a participanţâlor sunt di aţeale ma bunile. Fu unâ turlie di carnaval a neauâl’ei, cu multă căldură şi exuberanţă, ca unâ vacanţă tricută pi pârtia di schi, pi piste ică pi gl’eaţă, într-un decor cu bradz şi cu Martin, ursul carpatin. Easte ţea ma avdzâta figură a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, di afom’ia că easte mascota aţistei andâmusire. Easte un personaj ahoria di simpatic, ţi sumarâde, tru stran’e ţi pitrec la tricolorul românescu. Easte pi schiuri, pi patine, ţâne întru mână unâ crosă ică unâ tufehce di-tru probile di biatlon, în poziţii agile di sportiv serios. În total suntu 8 imaghini cu Martin olimpiculu a iarnâl’ei, de faptu supranuma a lui easte ursul carpatin, şi iţe imaghine corespunde a unei probâ di aţeale 8 a întreaţirilor a tinirilor di 14-18 an’i, di la Braşov: schi alpin, schi fondu, biatlon, hochei pi gl’eaţă, ansărituri cu schiurile, patinaj viteză, patinaj artistic şi başi modernul snowboarding. Alantâ olimpiadă di iarnă a tineretului european va sâ si desfăşoarâ piste doi an’i, tru Austria şi Liechtenstein.

24.feb.2013,



Autor: Marius Tiţa



Armânipsire: Hristu Steriu

România Internațional, 24.02.2013, 11:46

Ideea olimpică easte una di aţeale ma cuvârdoan’ile create di soţietatea omenească. Actualitatea a l’ei easte multu importantă ama şi di ciudie. Omenirea nu pare să mata aibă chiro trâ unâ vreare gheneralizată di pace, niţe trâ sportu ca promotor a mărilor idei. De faptu, şi sportul şi opinia publică par să hibă înlocuite di m’işcare di biţi şi di lumi virtuale ideale. Din fericire, cu harauă, niţe de un polim global nu para avem chefe. Sportul arâmâne, cu tute aeste, unâ genă a fericiril’ei umanâ şi tute suntu perfecte, ma că faţim sportu într-un decor feeric, învarligaţ di albul a neauâl’ei, la unâ temperatură ţi aruşeaşte faţâle la tută lumea, mări şi cama multu aţilor m’iţl’i. La giumitate di şcurtu, în România, la munte, si desfăşurat antriţerile a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, numite inspirat şi Olimpiada m’ică a v’initoarilor steale. Participă tineri din Europa cu vârste întră 14 şi 18 an’i iara întriţerile au loc maşi tru an’l’i impari, veara şi iarna. Sum numa di Dzâle olimpiţe europeane a tinerilor, giocurile olimpiţe a tineretului european debutarâ la Bruxelles, tru veara al 1991, şi la Aosta, în Italia, doi an’i ma târdziu, iarna. Mesajulu aţistor manifestări easte multu generos şi inspirat, ducânda la unâ aprucheare semnificativă di sportu, întreaţire şi olimpismu. Easte ndreptu că scădzu semnificativ vârsta a multor participanţâ la Giocurile olimpiţe mări, aţeale multu ma cunoscute, ama întreaţirile destinate strictu a tinerilor sum 18 an’i fac ma m’iţ efectile negative ale competiţie şi transformă tut lucurlu într-un gioc, altâ turlie multu serios. Olimpiţli tiniri suntu vidzuţ, fără niţe unâ şideare pi dauâ, ca v’initori competitori tru întreaţirile sportive ţi va-s atragâ intirease multu mări, mediatizare mondială şi fonduri di pâradz incredibile. Mulţâ di competitoril’i ţi ţricurâ dzâle trâ mirache la Braşov, tru munţâil’I a Româniil’ei, sum ţercl’urile olimpiţe di iarnă, va-s agiungâ ică suntu deja nume ţi conteadză tru istoria cama multu olimpică a unor sporturi di mare atractivitate şi muşuteaţâ. Tru arhiusita a întrtiţearil’ei di la Braşov, succesulu avea forma a cifrilor: aproapea unâ m’il’e di participanţâ, vârâ 350 di medalii, 45 di state. La final, succeslu înseamnă mulţan’iisirea a finalizaril’ei cu ghine a unui efortu însimnat, bucuril’a a adunaril’ei cu soţâl’i, cu năi soţ şi colegi di competiţie, tut lucurlu la unâ vârstă tru care v’initorulu si scrie cu speranţe. Tute decursirâ fără sincope poate sâ si dzâcâ la final, iara aprecierile a participanţâlor sunt di aţeale ma bunile. Fu unâ turlie di carnaval a neauâl’ei, cu multă căldură şi exuberanţă, ca unâ vacanţă tricută pi pârtia di schi, pi piste ică pi gl’eaţă, într-un decor cu bradz şi cu Martin, ursul carpatin. Easte ţea ma avdzâta figură a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, di afom’ia că easte mascota aţistei andâmusire. Easte un personaj ahoria di simpatic, ţi sumarâde, tru stran’e ţi pitrec la tricolorul românescu. Easte pi schiuri, pi patine, ţâne întru mână unâ crosă ică unâ tufehce di-tru probile di biatlon, în poziţii agile di sportiv serios. În total suntu 8 imaghini cu Martin olimpiculu a iarnâl’ei, de faptu supranuma a lui easte ursul carpatin, şi iţe imaghine corespunde a unei probâ di aţeale 8 a întreaţirilor a tinirilor di 14-18 an’i, di la Braşov: schi alpin, schi fondu, biatlon, hochei pi gl’eaţă, ansărituri cu schiurile, patinaj viteză, patinaj artistic şi başi modernul snowboarding. Alantâ olimpiadă di iarnă a tineretului european va sâ si desfăşoarâ piste doi an’i, tru Austria şi Liechtenstein.

24.feb.2013,



Autor: Marius Tiţa



Armânipsire: Hristu Steriu