Gazulu v’ine di la Vest
Tru entuziasmul a chirolui postcomunistu, cându Ripublica Moldova, fostă până atumţea sovietică, îşi avea proclamatǎ independenţa, apărurâ şi idei concrete trâ dezvoltarea a colaboraril’ei economicǎ dintrǎ aţeale daule state româneşti. Si avea intuitǎ corectu că prinde să aibǎ şi elemente concrete care lipseaşte să completeadzǎ entuziasmul a diznou aflaril’ei a ţilor daule părţâ a popului român. Poezia şi cultura l’i însuţârâ dipriunâ pi român’il’i di pi aţeale daule maluri a Prutului, trincânda cheadiţe şi opoziţii armate. Ninte di tute, tricânda piste alte griutăţ, român’il’i adrarâ piste Prut unâ simbolicǎ punte di flori a unitatil’ei. Proiectile economiţe a uniril’ei îşi propunea să facă un tronson di cale ferată cu ecartamentu european, ufulusit în România, diferit di aţel sovietic, după care furâ adrate căl’irile ferate di-tru Republica Moldova. Eara un ghestu simbolic ama şi multu practic. Ecartamentul sovietic semnifica apartenenţa la un spaţiu revolut, ama şi eforturi ahoria trâ a transferare iţe garnitură di tren di la un ecartamentu la altu. Român’il’i si mata minduia la geadeile ţi să leagǎ ma lişor Chişinăulu di România, la amenajǎri portuare care să reducă dependenţa di facilităţâle la Dunăre şi Marea Neagă a altor state.
Marius Tiţa, 09.03.2015, 21:24
Tru entuziasmul a chirolui postcomunistu, cându Ripublica Moldova, fostă până atumţea sovietică, îşi avea proclamatǎ independenţa, apărurâ şi idei concrete trâ dezvoltarea a colaboraril’ei economicǎ dintrǎ aţeale daule state româneşti. Si avea intuitǎ corectu că prinde să aibǎ şi elemente concrete care lipseaşte să completeadzǎ entuziasmul a diznou aflaril’ei a ţilor daule părţâ a popului român. Poezia şi cultura l’i însuţârâ dipriunâ pi român’il’i di pi aţeale daule maluri a Prutului, trincânda cheadiţe şi opoziţii armate. Ninte di tute, tricânda piste alte griutăţ, român’il’i adrarâ piste Prut unâ simbolicǎ punte di flori a unitatil’ei. Proiectile economiţe a uniril’ei îşi propunea să facă un tronson di cale ferată cu ecartamentu european, ufulusit în România, diferit di aţel sovietic, după care furâ adrate căl’irile ferate di-tru Republica Moldova. Eara un ghestu simbolic ama şi multu practic. Ecartamentul sovietic semnifica apartenenţa la un spaţiu revolut, ama şi eforturi ahoria trâ a transferare iţe garnitură di tren di la un ecartamentu la altu. Român’il’i si mata minduia la geadeile ţi să leagǎ ma lişor Chişinăulu di România, la amenajǎri portuare care să reducă dependenţa di facilităţâle la Dunăre şi Marea Neagă a altor state.
Ţi cara cǎ eara român’i di-tru tut chirolu vecl’iu a stripâpân’ilor, mulţâ foşti clienţâ a reghimului comunistu sovietic din Republica Moldova promovarǎ ideea a unui interes economic tut ma aproapea di Moscova, desi nu măcar arămânerea tru zona di influenţă şi di interes a Rusil’ei. Di-tru chirolu a li veacl’e presiune sovieticǎ, si dzâţea că lumina v’ine di la Apiritǎ, şi si transforma unâ evidenţă astrală ligată di evoluţia a Soarilui pi cubeulu ţirescu, într-un principiu ideologhic di dominaţie. După Soarile a comunismului, gazulu natural arhiusi să v’ină di la Est şi tut cu minte di dominaţie. Inexplicabila tunare nâpoi şi arămânire la puteare a comuniştilor şi a sinistrului a lor lider, Vladimir Voronin, la Chişinău, mârnghipsi iţe punte spiritualǎ di flori, vâtâmǎ entuziasmul a redescoperiril’ei naţionalǎ şi anulǎ iţe intenţie di cooperare economică realizată cu minduita la unitatea di milete şi limbă a ţilor di pi daule maluri a Prutului. V’isulu a paradisului economic rusescu fu revitalizat tru Republica Moldova, ţi cara cǎ efectile nu furǎ ici benefiţe. Orientarea pro-europeană, greu reiniţiată după aţeale daule mandate a preşedintelui comunistu di Chişinău, deade izina trâ relansarea a unor intenţii di colaborare inclusiv economică întrǎ România şi Republica Moldova. Importantu economic ama şi cu unâ multu mare valoare simbolică trâ sentimentile naţionale a român’ilor di-tru aţeale dauă state, ideea a unui gazoductu care să m’eargă di la Vest, din România, cătrǎ Est, în Republica Moldova, fu bâgatǎ în practică, nâheam câte nâheamâ ama susţânut.
Cu puţâne dzâle ninte, vicepremierulu di la Chişinău, Natalia Gherman, care easte şi ministru di externe, vine în România trâ sǎ asistǎ la lansarea a primelor furnizări di gaze pri-tru conducta arhiusitǎ nu di multu şi care faţe ca gazulu să agiungă tru Republica Moldova nu maşi di-tru eternul şi atotputernicul Estu cǎ şi dinspre Vestul reprezentat di România. Dintotâna, dependenţa energhetică arǎmasǎ clironomie di la fosta Uniune Sovietică nu dădea para multe opţiun’i a ofiţialilor di la Chişinău. Altǎ turlie, gioculu di mână forte bazat pi resursile energhetiţe, cama multu di gaz, easte cunoscut şi la nivelul di decizie a Uniunil’ei Europenǎ. Nâ amintim complicatile relaţii a li Ucrainǎ cu Rusia, chinesinda di la furnizarea di gaze naturale şi ninca di încl’idirea a liştei furnizare, a celebrului robinet, di motive evident nieconomiţe. Furnizarea di gaze di-tru direcţia a Româniil’ei, membră a Uniunil’ei Europenǎ şi a NATO, înseamnă şi unâ alâxire di paradigmă tru geopolitica energhetică ama şi unâ faţire ma sânâtoasâ a independenţâl’ei a li Republicǎ Moldova, ţi are, tora, unâ multu ma mare marjă tru opţiunea democratică mutrinda interesulu naţional. (Marius Tiţa)
