Gartia si Europa
Gartia intra tru Comunitatea Europeană, numili vecl’i ali Uniunii Europena, tru 1981, tru una dalga cu un singur aderentu. Eara candidată la aderari di 20 an’i, aca civilizaţia gartească easti esenţială tra lao şi easti invocată anamisa di elementele di bază, timil’iusitoari, ali civilizaţie europeana. Tru ateali doauă dechenii di aştiptare, Gartia cunuscu lahtaroslu episod a dictatural’ei militara di 7 an’i. Practic, negocierli ahurhira diznau după fudzearea a militarlor di la puteari. Gartia eara, atumtea, parti şi tru conflictul inter-etnic dit Chipru, cari u mintea şi Turchia di anaparti di amare.
Marius Tiţa, 05.07.2015, 16:58
Tru ahurhita a an’ilor 60, em Gartia em Turchia avea ahurhita proceslu di aderare la organizaţia europeană. Interesantu easti faptul că Gartia şi Turchia eara di ma ninti membri ali NATO, avea aderată tru 1952, tru una prota dalga di lardzeari di după simnarea a Tratatlui di Washington, taam nintea ali Germanie. Istoria postbelică a atilor doauă vasilii fu, ama, una mplina di len turlii di evenimenti, cu episoadi di sândziroasă dictatură militară. Gartia easti dzatili stat membru ali Comunitati Europeana, după atel’i şase fondatori şi gruplu a atilor ti tru ahuhrita, tru an’il’i 50, nu spunea nadii: Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca.
Dit ahurhita eara canascut că Gartia easti multu sum nivelu di dezvoltare a vasiliilor ti ş-baga deadun economia tra un yiniitor tru prucuchie şi irin’eatic. Gartia, cu zori tin’isi criteriile di convergenţă, di Maastricht, di intrare tru zona euro, ica, spun nascanta, niti bari nu li tin’isea. Aoa si 15 an’i, cându moneda euro intra tru bancomate şi tru gechili ali Gartie fu atea dit soni cari acata aestu tren, nafoara ali zona di armani, până tru soni, masi atel’i cari vrura aesta. Diznau, easti zborlu ti Marea Britanie şi Danemarca, nu ş-di Irlanda, ama a alastor la si adavga Suedia. Tru zona euro intrara deapoa şi stati ditru ateali cari adearara tora ma nainti, inclusiv Chiprul.
Criza actuală cu cari s-ampuliseasti Gartia şi Uniunea Europeană nu spuni orlea zorlea ti apartenenţa la zona euro ama easti tru piricl’iu s-aiba aclo ateali nai cama vartoasi consecinţe. Easti, dealihea, un fenomen economic di arada, moneda hiindalui un elementu di thimel’iu a economiilor di iti turlie, inclusiv a atilor transnaţionali cum easti atea a vasiliilor dit Uniunea Europeană. Dimec, problemile economite, maxus ateali financiare, s-yilipsescu tru cursul a monedal’ei comuna şi, di aclo, aduti zn’ie tra tuti statile participante la economia şi la piaţa comună europeană. Aesta turlie suntu acatati diznau tu moeabeti criteriile di Maastricht, ateali cari dădea imaginea di tamam ti nivelu ananghisit tra una funcţionari normala, corecta, tru cadrul a spaţiului comunitar.
Di faptu, problema a Gartiil’ei yine ditr-un incredibil nivel a borgil’ei naţionali ama discuţiile dispri cauzili cari dusira la aestă borgi suntu extrem di timidi. Vahi s-mindueasti că borgea externă a Gartiil’ei isi dit vimtu şi tută lumea s-ndirseasti să zburasca di ”copilăria”/ “ficiuramea” a problemal’ei. Până tru soni, tru moeabetea dispri borgea externă a Gartiil’ei şi, implicit, funcţionarea tru zona euro, s-yilipsescu tuti polititli economice dizvartiti di guvernili di Atena tru an’i.
Ase, scupolu a împarmuturlor agiumsi, ti un chiro, plata a împarmuturlor dit soni. Aestă “arasturnari” a borgil’ei dusi economia gartească tru una zonă ti nu ari planuri di amploari tra s-yina tru ori, di chiverniseari a fondurlor europeani şi di plată a borgilor anterioare. Niti problemili si niti ceareiili nu suntu aplo, tru cazlu a crizal’ei dit Gartia. Eale pot s-yina masi dit un plan salami şi andrupat di redresari preayalea-ayalea ali economie, cu mintearea a tutulor părţlor ti suntu tru ndilicata ecuaţie garteasca.
Angrapsearea: Marius Tiţa
Armanipsearea: Hristu Steryiu
