Franţa a aleadzirilor importante

Ditotâna, în Franţa, aleadzirile prezidenţiale si hârâsirâ di atenţie maximă. Cum, până tru anulu 2000, mandatulu di şef a statului dura 7 an’i, eale eara mai rare şi multu mai aştiptate. Atumţea, printru un referendum, francezil’i au decisă reduţirea la 5 an’i a ţilui mai lungul mandat di preşedinte di ţară de atumţea. Pi di altă parte, numirulu a mandatilor nu easte limitat iar procedura di nominalizare easte baia simplă. De aradă, tru al doilea tur, aţel final, agiungu reprezentanţâl’i a ţilor daule aripi a schenâlei politică, ţea de dreapta şi ţea de stânga. Cându putearea politică easte dată de un altu partid, si faţe cohabitarea întră preşedinte, care are prerogative importante, şi guvernul aflat în funcţiune. La toate aestea adăvgăm specificulu şi greutatea unei ţară ca Franţa, cu ună istorie fabuloasă, ţara ndrepturilor a omului şi a integrarilei europeană.

Marius Tiţa, 21.04.2017, 20:10

Ditotâna, în Franţa, aleadzirile prezidenţiale si hârâsirâ di atenţie maximă. Cum, până tru anulu 2000, mandatulu di şef a statului dura 7 an’i, eale eara mai rare şi multu mai aştiptate. Atumţea, printru un referendum, francezil’i au decisă reduţirea la 5 an’i a ţilui mai lungul mandat di preşedinte di ţară de atumţea. Pi di altă parte, numirulu a mandatilor nu easte limitat iar procedura di nominalizare easte baia simplă. De aradă, tru al doilea tur, aţel final, agiungu reprezentanţâl’i a ţilor daule aripi a schenâlei politică, ţea de dreapta şi ţea de stânga. Cându putearea politică easte dată de un altu partid, si faţe cohabitarea întră preşedinte, care are prerogative importante, şi guvernul aflat în funcţiune. La toate aestea adăvgăm specificulu şi greutatea unei ţară ca Franţa, cu ună istorie fabuloasă, ţara ndrepturilor a omului şi a integrarilei europeană.

Aleadzirile prezidenţiale di anulu aestu se desfăşoară într-un cadru extrem di complex şi concentreadză mize multu importante. De mai ghine de 2 an’i, Franţa si aaflă în stare de polim contra terorismului, flagel care, de faptu, nu anvârligă aestă ţară niţiunâoară. Tora, ama, terorismul şi crimile tru numa islamului fac ravagii în întreaga lume iar Franţa easte ţara occidentală ţea mai zim’isita. Nu mai puţân de gioia trecută, un ahtare atac teroristu avu loc tamam pi celebrul bulevardu Champs Elysee, simbol lum’inos a modului occidental de bană. Impactul a liştei crimă teroristă asupra aleadzirilor prezidenţiale depăşeaşte cu multu efectile a iţe campanie electorală şi poate să aibă efecte decisive. Tru aţeale momente tamam, la televizor se f`ţea ultima confruntare publică a candidaţâlor la preşedinţil’ia Franţâlei. Ama, năinte di vedeare care candideadză la aţiste aleadziri, să arhiusim cu aţel care nu candideadză. Nâ minduim, sigura, la preşedintile în exerciţiu, Francois Hollande, care, si aaflă la un nivel în care popularitatea si transfoormă în impopularitate, el renunţăă din start să participe la aleadzirile care să îl menţână. Mandatulu a lui fu marcat di explozia fără precedentu a fenomenului terorist, cu crime abominabile care însândzânară, anulu trecut, la Nisa, tamam bucuril’ia a DZuuâlei Naţională a Franţâlei. Nâ mata minduim la masacrarea, tru inima Parisului, a unei întreagă redacţie, execuţia spectatorilor ostateţ di la Bataclan, asasinarea a unui preftu tamam tru bâsearica lui, totul bâgat sum flambura neagră a demenţâlei Daech. Anulu aestu, reprezentantulu a Partidului socialistu, care lu deade pi preşedintele Hollande şi fu dipriună în finală, nu are şanse reale tra să repeetă performanţa. Cum ţi s-hibă, sondajile sunt strease, inclusiv ma sâ-l’i mutrim pi ţel’i doil’i care să poată să m’eargă în turulu următor. François Fillon fu prim ministru cându preşedinte eara Nicolas Sarkozy ama aesta nu lu închidicăă să-l azvingă pi aestua în cursa trâ nominalizarea dreptâlei. Campania electorală lu atrapse într-ună serie di scandaluri care-l’i redusiră semnificativ şansile.

Emmanuel Macron fu ministru a economiilei ama provine din domeniul bancar. Partiicipă la aleadziri şi easte cotat cu primile şanse, ca reprezentantu a unei mişcare di chentru. Atenţia maximă easte atraptă di Marine Le Pen, candidata extremâlei dreaptă şi a Frontului Naţional, celebra mişcare înhiinţată di tamm tatăl a candidatâlei. Propunerile a l’ei par să corespundă a căftărilor internaţionale, cându sunt votaţ lideril’i autoritari care promit accente naţionale şi ninca misuri contra ţilorlanţâ, inclusiv a xen’ilor. Brexitulu pare să lâ da dreptate aluştor şi să lă aproache poziţia antieruopeană. Aşi, Marine Le Pen are vizitată Moscova şi anunţăă că Uniunea Europeană va moară. Ma să nâ tunăm în actualitate, exiistă teemeri, frixe, întemel’iate că atentatulu de gioi va stimuleadză exactu poziţiile naţionaliste, antieuropeane, antiemigraţie şi başi rasiste. Varianta optimistă speră că ataculu teroristu faptu exact cându candidaţâl’i si confrunta la televizor va-l’i mobilizeadză pi aţel’i indiferenţâ faţă di procedura democratică a aleadzirilor şi va-l’i impliică într-un mod pi care va-l aflăm unaoară cu rezultatile a votului. Cu siguranţă, ama, mai nou şi metaforic, calea spre preşedinţil’ia Franţâlei, adică Palatul Élysée, treaţe pri-tru Champs-Élysées, iu avu loc recentul atac teroristu.

Autor: Marius Tiţa

Armânipsire: Hristu Steriu