Fotbal şi irin’e
Ti amartie, antriterli di fotbal nu s-dizvartescu tru lun’ina a printipiului olimpic, atel cari cafta ca atumtea cându s-antrec atleţl’ii, polimlu să s-danaseasca. Polimlu numata s-danaseasti niti tru kirolu a agiocurlor olimpite iara fotbalu li apreasi totna spiritili ica dusira nica s-la polim. Fotbalu scoasi tru migdani miraki ti nastricura di multi ori nivelu normal ica pi atel ali discurmari. Alumta dit teren, cari lipseasti s-hiba orlea zorlea sportivă, easti priloată tru tribune şi nafoara a lor sum turli prescavi, traghiti nascanti ori. Anaparti di aesti miraki, ari una fortuma politică a aistor mari evenimente, iu s-mina hlamburi şi echipa s-fati una cu vasilia. Tru Franţa ahurhi campionatul European de Fotbal, tamam cu mecilu di Paris anamisa di vasilia nicukira şi România.
Marius Tiţa, 11.06.2016, 18:41
Atmosfeara easti apreasa, casabalu a lun’in’ilor, pi cari nu masi român’il’i îlu tin’isescu pan di mardzina, hiindalui aguditu, tru brumar anlu ti tricu, di demenţa a polimlui a teroriştilor contra a oamin’ilor. Subeia sa stricura tru tut ti, ninti, eara joie de vivre la Paris. Tora, şi după atentatlu di la aeroportul di Bruxelles, cari ti s-hiba nas ica nasa poati s-hiba una fuvirseari, un om alaxitu tru machina di vatamari cari nu da doi paradz pi bana, niti a lui, niti a atilor di ninga el. Easti una filosofie xeana di bana parizieana, xeana di tivilizaţia umana, tru general, cari promoveadză bana şi spiritlu. Situaţia actuală, tru cari s-dizvarteasti Campionatlu european di fotbal dit Franţa, easti complexă şi inedită.
Aestă competiţie s-dizvarti tra prota oara tru 1960, tut tru Franţa, şi avea numa Trofeulu a Naţiunilor Europene. Aca numa eara semnu, prota finală fu agiucata di URSS şi Iugoslavia, dauă state federale cari numata suntu tru aestu kiro, dimi di un cirec di eta. Atumtea aminta echipa sovietică, ama 4 ani ma amanat, la a ll-a ediţie a competiţiil’ei, URSS chiru dinintea a nicukiral’ei, Spania franchistă. URSS diznau keari di dauă ori, dinintea ali Germanie şi ali Olanda, deapoa iasi şi dit fotbal şi di pi hartă. Idyealui Iugoslavia, keari nica una finală, dinintea ali Italie, iara tru an’il’i 90 s-aspardzi ca stat. Tru 1992, niaprukearea ali Iugoslavie, calificata la campionatlu european dit Suedia, alasă loclu ali Danemarca cari, până tru soni, aminta respectivlu campionat european. Tru 1976, Iugoslavia easti nicukira a Campionatlui european de fotbal, aflat la a V-a a lui ediţie, iara finala easti amintata di Cehoslovacia, vasilie cari, tut asi, s-amparta tru 2 state, tru ahurhita a anlui 1993.
Până tora, România lo parti masi la alti 3 Campionate europene şi nai ma bună performanţă easti calificarea tru cirecuri, tru 2000. Atumtea, campionatlu european s-dizvartea tra prota oara tru 2 vasilii, Olanda şi Belgia. Atea dit soni ediţie dinintea a atil’ei dit Franţa, atea dit 2012, s-dizvarti şi ea tru 2 vasilii, Polonia şi Ucraina. Eara dimec un semnu de orientare vestică a fostal’ei republica sovietica cari tora easti aputrusita di un polim tivil şi cu una parti a teritoriului, Crimeea, amputată, loată di Rusia, soata di lagăr sovietic ali Ucraina. Diec, nu putem sa zburam di una istorie pi lungu kiro a Campionatlui European di Fotbal ama tru ea videm frimtărli a Auslui Continentu dit atea dit soni giumitati di secol, nai ma dezvoltată parti a globlui pământescu.
Titlul orighinal ali competiţie, Trofeulu a Naţiunilor Europene, reprezintă una salami influenţă anglo-saxonă şi fati cl’imari la ideea de naţiune şi stat-naţiune ama nu ari niti una problemă s-promoveadzae una interpretare a zborlui european” ma filotima andicra di u fatea Comunităţile Economice de atumtea. Ase, naţiuni europene eara şi vasiliili dit Estul comunistu, URSS-ul insuşi, cari avut un imnaticu ambiţios, tru kirolu di amintari aputrusearti şi ca puteari fotbalistică. Tora, piricl’iurli s-numasescu asimetriti şi problemele sunt ma complexe, nicunuscute, practic nu ai cu cari s-li pazarapsesta. Aflată tru catastisi di polim cu terorismul, Franţa organizează tra treia oară Campionatlu european di fotbal şi va ca haraua a aistui sportu excepţional s-nu aiba preacl’e, à la francaise!
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala
