Focus – Brâncuşi
Brâncuşi
Marius Tiţa, 17.02.2018, 19:05
Brâncuşi
Himu tru treilu an Brâncuşi. Tru 2016, s-umplura 140 di ani di la naştearea a marlui sculptor, tru una dzua di 19 di scurtu. Tru 2017 tricut s-comemorara 60 di ani di la dispariţia al nasu. Iara estan va na adutsem aminti că, tru 1938, dimi cu 80 di ani tru ma napoi, Coloana recunoştiinţei fără sfârşit” s-anălţa la teruri, Târgu Jiu. Eara omagiul a marlui sculptor tra tinirl’i vuiniţ români cari muria tru Primlu Război Mondial, mulţa di el’i tamama tru alumtele cari nsândzirara plaiurile natali a mastrului dit Hobiţa Gorjului. Târgu Jiu, Brâncuşi analta mai mul di un monumentu, analta un templu a Infinitului, al Curbanil’ei şi ali Renaşteri. Complexul memorial di aclo acata tu isapi, tru una logică di geometrie sacră, una Poartă a Basearil’ei, una Alee a Scamnilor, una Measă a Tătearil’ei nica şi una basearică ortodoxă aflată, tu ateali locuri. Poarta a Basearil’ei nu easti un decor di Sâmtul Valentin, ca easti dimi un cenotaf tra gion’l’i morţa tru alumtă. Celebru Sărut pi cari Brâncuşi alu baga tru 1907 la murmintul a unei tinira arusa moartă dit ariseari, Paris, agiundzi s-hiba un motiv repetitiv cari genereadză Infinitlu şi Renaşterea. Aleea a Scamniloru greasti ti reflecţie şi na duti cata mealu a Jiului nsandzirat tru 1916, la Measa a Tătearil’ei, atea cu 12 di scamni, câte unu tra cafi apostal dit Tina Mistirgioasa. Scamnili dit aest ansamblu au formă di clepsidră, formă pi cari u videm diznau tru spectaculoasa Coloană, numasită simplificat a Infinitlui. Analtă di aproape 30 di meatri, Coloana easti adrată dit module romboidali formate, putem sa spunem, dit dauă giumităţ di clepsidră. Agioclu ali geometrie easti aplo, ama extrem di expresiv. Ideea di infinit, di scară catra Terlu infinit, easti sugearată di repetarea a atiloru 16 module complete şi a două giumităţ ti pot s-hiba vidzute ca 18 clepsidre suprapuse. Coloana s-ndrupasti pi una ahtari turlie di clepsidră şi s-bitiseasti cu una alta, alăsândalui mintea să continua singur cata ateali ma analte şi ahandosi noimi. Cându adra Complexul-templu di Târgu Jiu, Brâncuşi eara un artist internaţional pricunoscut, fiind considerat părintele a sculpturii moderne, hiindalui primul sculptor cari s-amparti di figurativul strict ti domina aestă artă kiro di secole. Brâncuşi avea adrata, dimecu, marli a lui operi, tut ahâti a ideiil’ei ahandoasi şi speculaţii filosofiti. Dimi, estan s-umpli un secol di la bitisearea a celebrului proces anamisa di sculptorul inovator şi serviciile vamali ali Statelor Unite ali Americii. Speţa juridică easti cunscută: sculpturle pi cari Brâncuşi vrea s-li spuna ti videari New York fura danasiti di serviciile vamali ali Statelor Unite, considerândali că suntu obiecte industriali şi nu opere di artă. Indignat, artistul alu da statul american tru giudico şi, aoa si un secol, amintă procesul. Momentul easti elocvent tra turlia cum eara mutrită creaţia avangardistă al Brâncuşi aoa si un secol. Basi tru sentinţa cari îl’i da ndriptati a vizionarului artist alanceasti una frază tru cari giudicătorul considiră că ari dificultăţ tra asocierea cu un pul’iu”. Sculptura tru cauză, Pasăre tru spaţiu”, fu reprodusă, după ani, pi brevetele americani a piloţlor, apreciinda-si că bronzul al Brâncuşi reprezintă nai ma ghini ideea di azboiur. Ti Brâncuşi nu sa zburasti masi la marli aniversări, nica s-cafi oara cându una dit creaţiile a lui surpă câti un record di vindeari, când s-organizeadză câte una mari expoziţie tru muzee prestigioase, iuva tru lumea selectă a artei extrem di valoroase i ca element di referinţă şi comparaţie câti ori s-lugurseasti că un nau sculptor cari va u revoluţioneadza arta apăru pe simeze. Brâncuşi avu daima mira ali creaţie universala, cari aminta una s-una rezonanţă şi emoţie. La un secol di la apariţia pi lume, sculptura al Brâncuşi ma largu easti genială.
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala
