Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Europa şi telea cu schin’i

Pi calea catra oferta ghirmană, arifugaţl’ii dit Asia şi Africa suntu ananghisiţ s-trecă prit ma multi vasilii ti nu li vor s-niti nu suntu vrut. Macedonia şi Sarbia suntu stati cari featira parti, până aoa si un cirec di secol, dit Iugoslavia. Di atumtea, ateali dauă vasilii s-ampulisescu cu ma multi turlii di situaţii ndilicati, canda di polim ica di chiverniseari ti situaţia a arifugaţlor ti yin dit spaţiul fost iugoslav. Relaţiile cu statili ali Uniuni Europeana ica cu membril’i NATO nu suntu ici di nai cama buni. Nu au una perspectivă limbidă ti aderari la Uniunea Europeană a deapoa, tru atea ti mutreasti NATO, Sarbia trapsi cabaia di furn’ia a bombardamentilor fapti di coaliţie, tru 1999, di furn’ia a ampartaril’ei di regiunea Kosovo a deapoa ali Macedonie nu al’i fu aprucheata aderarea, la pripunirea ali Gartie.

Europa şi telea cu schin’i
Europa şi telea cu schin’i

, 20.09.2015, 18:02



Ama tuti aesti istorii balcaniti şi europene trec tru agarseari dinintea ali situaţii actuala. Em Macedonia em Sarbia asistă di niheama chiro la una dramatica dalga di oamin’i ti furdzira dit Siria, maxus, ama şi dit alte vasilii dit Asia nica s-dit Africa, cata Ghirmania, vasilia cari spuni una filotima acceptare, aproapea tru iti condiţii, a unui numir cabaia mari di arifugaţ. Imaginea cu sute şi n’il’i di oameni ti imna pri padi distanţi cabaia mari, di baneadza cum baneadza, di nu au condiţiile elementari a unal’ei bana civilizata, di trec sinurli altăoara di nitriteari ali Europa, canda suntu loati dit altu chiro şi dit alte locuri. Tru idyiul chiro, imaginea cu gardul inexpugnabil ti fitrusi anamisa di Ungaria şi Sarbia, alumtili anamisa di tinirl’ii arifugaţ şi forţale ungare di apărare a naului gardu di teli cu schini, carvan’ili di oamin’i, mulţa cu cilimean’I n’it mbraţe, chirut pi ningă sinurli blindate, canda suntu si eali arodlu a unei ficţiuni, a unui filmu după cari va s-hiba ngrapsiti cărţale. Croaţia easti un altu stat dit fosta Iugoslavie, ma aproapea di Occidentu andicra di Orientul balcanic.



Cându plascani hopa greaua a calil’ei di arifugaţ catra Ghimania, Croaţia nu fătea parte dit ecuaţie. Isi tru migdani pi aesta cali tru oara candu Ungaria ş-ancl’isi vartos sinurlu catra Sarbia. Ndaua dzali tu ma napoi, dalga di arifugaţ nchisi una s-una cata Croaţia, di cura pi ninga sinurlu armatusit, ca una fleamă ti îmbărţiteadză herlu. Sinurlu di teli cu schin’i analtat pisti noapti di Ungaria, la sinurlu cu Sarbia, călcată di arifugaţ, va s-tinda şi el, cata Croaţia şi cata România, pri aclo pri iu poati s-cura fleama a arifugaţlor cari vor s-ducă tru Ghirmania di ştiu masi calea prit Ungaria şi gărli ali Budapeasta. Prit aesti locuri fu amorsat protlu polim mondial, cari vidzu ananghea ti teli cu schin’I tru istoria sândziroasă ali Europa. Nu alargu, pi sinurlu anamisa di Ungaria şi Austria, ahurhi cădearea a comunismului tru 1989, cându telea cu schin’i a “Pirdelui di hier” di atumtea fu surpata a deapoa arifugaţl’ii est-ghirmani agiumsira, prit Ungaria, tru Austria şi, ma largu, tru Ghirmania vestică.



După 25 di ani, Croaţia ş-discl’isi sinurlu tra s-aproachi naua cali a arifugatlor ti yinu dit sud. Easti una vasilie şi NATO şi membră a Uniunil’ei Europeni, aflată tru linie ndreaptă pi calea cata Ghirmania. Nai cama mulţa di arifugaţ masi trec prit Croaţia tra s-agiunga tru Austria şi di aclo ma largu, tru Germania, occidentală acutotalui. Di furn’ia a umirlui excepţional a atilor ti fac aesta cali, easti posibil ca şi Croaţia s-l’ia meatri di protecţie, inclusiv să-şi ncl’idă sinurlu. Situaţia easti cabaia greauă, Europa easti largu tra sa zburasca pi una boati tru aestă situaţie, s-fac multi declaraţii aspectuoase ama s-l’ia şi apofasi serti. Psti tuti s-analţă lahtaroslu gardu di teli cu schin’I a aistor dzali. El fitrusi anamisa di Nordul şi Estul ali Europa, anamisa di Estul şi Vestul a l’ei, anamisa di declaraţiile politice şi situaţia reală, anamisa di zbor şi lucri fapti, anamisa di printipii şi practică tru Europa dezvoltată, tivlizată şi democratică.



Angrapsearea: Marius Tiţa


Armanipsearea: Tascu Lala


foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company