Dzua si ndrepturli a mulʹearilʹei
Tut ma multu nă si spuni că Dzua mulʹearilʹei, aţea yiurtusită tu 8 di marţu, vahi easti ună sărbătoari comunistă. Dialihea, nu lipseaşti tora s-nchisimu un polimu a argumentilor, maxus că lucarli nu suntu ici ahătu limbidz. A diapoa apofasili di aestă turlie ţănu eali işişi di societăţli totalitari. Orighinʹili ti yiurtusearea a dzuuălʹei di 8 di marţu ca dzuuă di alumtă tra ndrepturli mulʹerlorr au ligătură cu un evenimentu ţi s-feaţi tamam aoa şi 110 anʹi, New York. Tru 1908, la 8 di marţu, 15 di nʹilʹi di mulʹeri mutară cap pi geadii ti un şingir di ndrepturi cari, tru aesti dzăli, canda suntu inevitabili ama eali fură amintati pritu dialithea alumti ţiviţi. Eara zborlu ti programlu ma şcurtu di lucru şi tinʹii di cafi mesu ma bunia ma şi di ndreptul di vot.
Marius Tiţa, 13.03.2018, 13:50
Tut ma multu nă si spuni că Dzua mulʹearilʹei, aţea yiurtusită tu 8 di marţu, vahi easti ună sărbătoari comunistă. Dialihea, nu lipseaşti tora s-nchisimu un polimu a argumentilor, maxus că lucarli nu suntu ici ahătu limbidz. A diapoa apofasili di aestă turlie ţănu eali işişi di societăţli totalitari. Orighinʹili ti yiurtusearea a dzuuălʹei di 8 di marţu ca dzuuă di alumtă tra ndrepturli mulʹerlorr au ligătură cu un evenimentu ţi s-feaţi tamam aoa şi 110 anʹi, New York. Tru 1908, la 8 di marţu, 15 di nʹilʹi di mulʹeri mutară cap pi geadii ti un şingir di ndrepturi cari, tru aesti dzăli, canda suntu inevitabili ama eali fură amintati pritu dialithea alumti ţiviţi. Eara zborlu ti programlu ma şcurtu di lucru şi tinʹii di cafi mesu ma bunia ma şi di ndreptul di vot.
Una di căftărli di aoa şi un secul ş-nica un decheniu eara şi atea ta s-nu lucreadză cilimeanʹlʹi. Alantu an, forurli sindicali şi socialisti americani apufusiră că dzua di 8 di marţu s-hibă apufusită Dzuua Naţională a Mulʹerlor, yiurtusită tru atea dit soni dumăică dit meslu şcurtu. Dupu nica un an, Copenhaga, tru Europa, aestă dzuua naţională agiumsi s-hibă un evenimentu internaţional. Văsiliili comunisti deadiră mari simasie a aiştui evenimentu cu orighini tru sfeara a ligăturlor di lucru, ama, cum s-lugurseaşti că tru aşi-dzăsa dictatură a proletariatlui mulʹerli avea tuti ndrepturli, 8 di marţu agiumsi s-hibă ună dzuuă tră tinʹisearea a mulʹerlorr, maxus a dadilor.
Tru 1975, Adunarea Ghenerală a OrganizaţiilʹNaţiunilor Uniti apufusi ună rezoluţie cari declara ună Dzuuă tra Ndrepturli a Mulʹerlor şi tră Irinʹi Internaţională. Prinţipiul caftă yiurtusearea/ nsimnarea a aiştei dzuuă naţională tru ună dzuuă urminipsită di istoria şi adetea a cafi unlui crat. Tru 1996, Naţiunile Unite ahurhiră s-pripună ună temă anuală di debat tru dit videala că lipseaşti s-acaţă tru isapi maxus ndrepturli şi catastisea a mulʹerlor di tută lumea.
Suntu temi di mari actualitate cari nă spun cât multu agiumsi pi crişteari dunʹeaua tru aestu dit soni secol şi scot tru migdani provocărli di turlie nauă, tu simfunie cu mileniului tru cari bănăm. Kirolu di ază nă spuni pi ningă un bairu di fenomeni năi şi niaştiptati şi ună multu ca ti ciudie mindueari ti turnari la mentalităţ ţi maşi tu Eta di Mesi dunʹeaua s-andămusi cu eali. Şi tru aestă noimă, mulʹerli au trag nai cama multu. Tu chirolu anda zburăm ti egalitatea tru tuti ndrepturli cu bărbaţlʹi, nviţăm ti organizaţii criminal-teroristi di succes cari ahărdzescu a mulʹerlor maşi catastisea di sclavie.
Tru chirolu anda s-lʹia tut cama multu meatri andicra di nʹicşurarea/ scădearea a mulʹearilʹei la catastisea di imaghini ică lucru sexual, nă ampulisimu cu fenomeni infracţionale cabaia mări di traficari a hiinţilor umineşti, pi tuti continentili. Cari ţi s-hibă orighinea, a românʹilor lă ari hari s-yiurtusească dzua di 8 di marţu, ca dzuuă a mulʹearilʹei. Elʹi aduc a nicuchirilor, a vrutiloru şi a soaţăloru di bană, a dadiloru şi a maiiloru, soaţ`loru di la lucru, viţiniloru ică a soatăloru di familie lilici ică nʹiţ dhoară. Adetea nu easti niţi nauă niţi tră prota oară. Agiundzem pi isapea că suntu multi văsilii tru lumi iu s-faţi idyiul lucru.
Tra românʹi, păn tru soni, mulʹerli suntu nolgica a mengălʹei tră vără 2 stămânʹi, di la Dragobeti, ună turlie di Ayiu Valentin orlea zorlea românescu, yiurtusitu tu 24 di şcurtu, până la 8 di Marţu, ma ş-cu treaţirea pritu Mărţicu, muşeata adeti dit 1 di Marţu, cându a mulʹerloru lă si durusescu nʹiţ amulet/ nʹiţ lucre măyipsiti cu băiruşi albi-aroşi, ca ună clʹimari a primuvearălʹei. România nu este văsilia ideală tra mulʹeri, maxus că, tru chirolu dit soni, him dinintea a unălʹei crişteari ti nistrăxeari a prişcăviilʹei contra a mulʹerlorr, ama barimu easti văsilia tru cari, tu 8 di Marţu, a mulʹerloru lă si durusescu nai cama muşeatili lilici. A deapoa, Eurostat, aghenţia di statistică a Uniunilʹei Europeani, spuni că România, cumăndusită, tra prota oară, di ună doamnă prim ministru, easti văsilia comunitară cu nai cama nʹica dgeafurauă anamisa di tinʹiili di cafi mesu a mulʹerlorr şi aţeali a bărbaţlor.
Armânipsearea: Taşcu Lala
