Dzuâ di dzuâ, minutâ di minutâ
Cu iţe stic di oarâ ţi treaţe, anexarea a Crimeil’ei de către Rusia amntâ tut ma multă consistenţă. Aţista nu v’ine di-tru puterea juridică a vârunui documentu simnat sau invocat, că di-tru incredibila forţă a faptului împlinit. Tru şcurtu chiro, tineril’i ţi debuteadză în şcoli şi tru banâ va nâ întreabâ di si vâroarâ Crimeea fu în Ucraina şi va aibâ în Putin unâ turlie di model di Superman. Schenariul a anexaril’ei a Crimeil’ei fu impecabil şi nu agârşi hici ţiva, si votă rapid, la referendum, Duma si mişcă şi ea, pensiile crescu, v’in şi investiţiile masive, unâoarâ cu unâ punte priste marea ţi separă peninsula Crimeea di mealul rusescu, ama cetăţeanil’i di aclo va cheardâ unâ sâhate, unâ oarâ di somnu, dimneaţa, unâoarâ cu adoptarea a fusului orar rusescu. Momentul cl’eaie a operaţiunil’ei easte, fără di altâ, discursul a preşedintelui Putin, complexu ama eficientu, lişor di achicâsit şi di utilizat. Nu îl’i easte ixiche, practic hici ţiva, niţe raportarea patriotică la istorie, niţe compararea cu precedente internaţionale, cu citate di-tru documente ONU, furâ prezentate argumentile ruseşti şi si răspunse a acuzaţiilor occidentale.
Marius Tiţa, 23.03.2014, 20:49
Sentimentile naţionale sau maşi imperiale furâ şi eale aduse în discursu, pi un ton uman, di discuţie întră oamini di aradâ, cetăţean’i di bunăcredinţă. Şi tut ahât di priiatineaşte şi cu suţâl’e lâ furâ date asiguripsir a ţuelor di-tru alte zone conflictuale că anexările va sâ si dânâseascâ aoa. Tru idia dzuâ, separatiştil’i din Transnistria, unâ turlie di stat de facto di-tru estul a Republicâl’ei Moldova, scria la Moscova că vor şi el’i să hibâ anexaţ la Federaţia Rusă. Transnistria easte unâ fâşie, cumatâ di loc, de-a lungul a Nistrului, strictu anamisa Republica Moldova, di care ţâne legal, şi Ucraina. Transnistria şi-are proclamată unilateral independenţa, amuşi ma ghine di dauă dechenii, şi si ndrupâ pi agiutorulu a armatâl’ei rusâ, fostâ sovieticâ, staţionatâ aclo. Tute aeste aspecte lipsea să hibâ cunoscute şi analizate di puterile şi organismile occidentale cându îşi adarâ politica di viţinată cu fostile state sovietiţe. Si împlinescu 5 an’i di cându funcţioneadză Parteneriatulu estic iara rezultatile suntu canda inexistente. Di parteneril’i estiţ participanţâ la Summitulu di la Vilnius maşi doi, Republica Moldova şi Georgia, avurâ curajulu să m’eargă ma diparte, spri un acordu di asociare cu Uniunea Europeană. Armenia, Azerbaidjan, Belarus şi Ucraina furâ tru ananghe tra să procedeadzâ ca la bitisita a doilui polim mondial, cându ţările estiţe ocupate di sovietiţ fu ananghe să refuzâ planulu Marshall, când si bâgă problema a opţiunil’ei întră Vestu şi Estu.
Tru chiro ţi acţiunea a organizaţil’ei europeanâ easte grevată di unâ birocraţie ţel puţân lentă, cara nu şi ma laiu, Moscova promite şi morcovi economiţ ama şi bastoane secesioniste. Aşi, anexarea a Crimeil’ei si produse la 48 di sâhăţ di la un referendum tut ahât di rapid organizat şi desfăşurat chiro tru care simnarea a documentilor di asociere a Republicâl’ei Moldova şi Georgil’ei la UE … va sâ si facâ nu ma târdziu di mesulu cirişar, ninte di fudzirea în concediul european di veara aestâ. Ama aestâ nu înseamnă că procesulu easte bitisit, ţi va urmeadzâ ratificarea a acordului di cătră aţel’i 28 di membri a UE şi di aţeale dauă ţări asociate di-tru estul fostu sovietic. Şi aşi poate sâ si apreciadzâ că acordul di asociare a Republicâl’ei Moldova şi a li Georgie la Uniunea Europeană va intrâ pi puteare tru 2015, nu mai târdziu di prota aniversare a anexaril’ei a li Crimee di cătră Rusia şi cheardirea a l’ei di cătră Ucraina, care îşi doreaşte, are dor să hibâ asociată şi ea a proiectului vestu şi nu estu-european.
