Dzua a Culturăl’ei Națională, în România
La 16 brumar/noiembriu 2010, parlamentarili români adopta un proiectu di nom prin care 15 ianuariu, dzua nașterilei a poetului Mihai Eminescu, agiundzea/devenea DZua Culturălei Națională. Prima aniversare a dzuălei di 15 ianuariu su
Marius Tiţa, 19.11.2023, 22:28
La 16 brumar/noiembriu 2010, parlamentarili români adopta un proiectu di nom prin care 15 ianuariu, dzua nașterilei a poetului Mihai Eminescu, agiundzea/devenea DZua Culturălei Națională. Prima aniversare a dzuălei di 15 ianuariu sum aeste auspicii fu în 2011, la un mes după publicarea a leadzilei în Monitorulu Oficial a li Românie. Inițiatorili alestei leadze, printră care îl aflăm și pi senatorulu liberal di atumţea, actorulu Mircea Diaconu, videa ‘DZua Culturălei Naţională ca pi ună dzuuă în care nu maşi celebrăm/aduţim aminte un mare creator, ama şi ună dzuuă di reflecţie asupra a culturălei română, în genere, şi a proiectilor culturale di interes naţional”. Inevitabil, si bagă problema de si pe 15 ianuariu îl sărbătorim pi Eminescu sau întreaga cultură națională. Răspunsul tut cama gine achicăsit, faţe loc a ţilor doauă semnificații, aţea ofiţială, adusă di textul leghislativ, șia ţea istorică, naștirea ţielui considerat poetulu național a românilor. Mihai Eminescu si are născută în 1850 și muri tiner, la maşi 39 di ani, şi arse tru pira a geniului ţi lu avea. Easte considerat un poet romantic iar poeziile și poemile a lui aduca ciudie și astăndză prin muşuteața a limbălei, armonia a ritmului, și amploarea a viziunilei filosofică. Eminescu reuși să bagă pi hârtie nu maşi ună operă poetică bogată și intensă ama și multe scrieri în proză, articole di ziar și comentarii în diferite domenii, inclusiv aţel economic șia ţel social. Lotulu/vândachea di manuscrise Mihai Eminescu numiră 14 mile di file/frăndză și si aaflă la Academia Română, aclo iu și poetul fu aprucheat, post-mortem. Miza/cârpolu a li sărbătorire a DZuălei a li Cultură Națională nu si limiteadză/dănăseaşte la evocarea marilui poet că, din contra, părninda di la aestu momentu, să hibă organizate cât mai multe evenimente culturale, dedicate sau nu a poetului. Eminescu easte amintit și la 15 iuniu/cireşar, dzua cându, în 1889, el muri. Easte sărbătorit și tră marile a lui creații ama, de faptu, nu easte nevolie di ună ocazie sau pretextu/măhănă tra să zburâm di Eminescu, di poezia-sa, di scrierile a lui sau di bana lui, pur și simplu. Si creade că știm totul dispre poet, că nu mata easte cu putință ca vreunu episod necunoscut să apară, la un moment dat, în atenția publicului. Ama tamam di aformia că avem impresia că Eminescu nu nă mai rezeervă surprize, li aflăm, cu tute aeste, aclo iu si aaflă poetulu, în scrierile a lui. Practic, nu există ună limită di receptare a creațilei a lui, cu topate că îli învițăm poeziile din primile clase. Indiscutabil, lectura poeziilor a lui, la vârste/ilichii diferite, în stări diferite, în diferite momente ale istorie a societatilei, nă bagă în fața unor emoții nale, a unor descoperiri, pur și simplu. Emblematic tră opera lu Eminescu easte, sigura, poemulu Luţeafirulu, ţel di 98 di strofe/ grupe di cate patru aradarichi, declarat recentu, di World Records Academy, dreptu aţel mai lungu poem di vreare/aghape. Poetulu acăţăă să lu scrie la 23 di ani, ama publicat în premieră va hibă piste 10 ani. Tru 1883, în Almanahulu a societatilei studențească România Jună din Viena apărea ţel tră ciudie poem filosofic di sivdaie/aghape. El easte publicat și în volumulu princeps Poesii, scos în 1884, sub îngrijirea/mutrearea a criticului literar Titu Maiorescu. Ași cum Luţeafirulu are apărută, prota, la Viena și easte cunoscut și recunoscut tru xeane, tot ași sărbătorirea Dzuălei a li Cultură Națională nu si restrânze la creația di limbă română și niţe la România. Tot cama multe evenimente culturale si organizeadză, la 15 ianuariu, în România și piste tut în lume, cu subiecte din lumea eminesciană și a literaturălei, în general, din muzică, arte plastice, chinematografie. Detaliinda, fără pretenția sa cuprindem/acâţăm toate formulile posibile sau practicate deja, zburâm di concerte și filme, lansări di carte, lecturi publiţe, manifestări omagiale și di evocare, vernisaje, spectacole vizuale moderne. Și ma că si nu putem să videm sau să avdzâm ici ţiva di toate aestea, va deschlidem ună carte di scrieri literare, în română sau altă limbă, traduţire sau nu, și va descoperim încântătoare miracole/muşuteţ tră ciudie di cultură, tamam tru texte cunoscute și acâţate tru vreare deja. Năoară ş-fu ca tru pirmife/ Şi fu ca vârnăoară, cum dzâc protile dauă versuri din Luţeafirlu.
Autor: Marius Tița
Armânipsire: Hristu Steriu
