Dzalili Internaţionali ali Irin’e (25.09.2016)
Dzuua Internaţională ali Irin’e easti yiurtusită, cafi an, tru 21 di yismaciuni. Tru 1981, Organizaţia a Naţiunilor Unite apufusi aestă yiurtuseari. Inevitabil, va na ntribam dit ahurhita cate 21 di yismaciuni easti atea dzuua ahardzita tra dezideratlui suprem a laolui şi a raţiunil’ei tra s-hiba tru arada ali Organizaţiei Naţiunilor Unite: irin’ea? Dimec, ONU avea apufusita ca treia dzuua di n’ercuri a meslui yismaciuni, tru care s-discl’idi, una turlie tradiţional, Adunarea Generală ONU, s-hibă dzuua internaţională a irini’lei. Tru anlu yinitor, 1982, s-feati prota yiurtuseari a aistei Dzua internaţionala, a treia n’iercuri a meslui yismaciuni, cându s-discl’isi şi Adunarea Generală di New York, ti cadzu tru una dzuua di 21.
Marius Tiţa, 26.09.2016, 15:18
Tru anul 2001, discl’idearea a Adunaril’ei Generala a ONU fu planificată tra fatidica dzuua di 11 septembrie, iar anamisa di documente avea şi una rezoluţie care apufusea Dzuua Internaţională ali Irin’e tamam pi 21 di yismaciuni. Ase, tru anul yinitor, ahurhi sărbătoarea ali irin’e pi 21 di yismaciuni. Scupolu a aistei apofasi easti un filotimu, eara vrearea ca barium tru aestă dzuua, când reprezentanţii a tutulor vasiliilor s-andamusescu New York, tru lume să s-danasească ica barimu s-hiba curmati conflictele armate, s-hibă irin’e barium tra una dzuua. Pe 21 di yismaciuni, secretarlu general al ONU agudeasti tru Clopatlu ali Irin’e”, aflat la sediul ONU di New York. Easti un clopat turnat dit monedi fapti dhoara di cilimean’il’I di pi tute continentele, iara pi el scrie S-baneadza irin’ea absolută tru lume”.
Tru aestu an, Dzuua Internaţională ali Irin’e avu ca temă rolu tra dizvoltarea durabile tru edificarea ali irin’e mondiale. Easti, cadealihea, una temă inspirată şi filotimă, ama realitatea di pe globul pimintescu spuni ca dun’eaua easti ma multu tru catastisi di polim andicra di irin’e. Gola isapi situaţiilor di conflict na duti cata zone acreditate cu irin’e si isihie, cadealihea cu an’I bun’I ma nainti. Pi di altă parte, conflctili contemporane suntu tut şi cu tut atipite, cu state ncuntrati a nascantor structuri nistatale ti sa spun ma vartoasi, nascanti ori cu, cu una furteata babageana di aspardzeari şi una ixichi lahtaroasa a aradzlor umanitare.
Al’iumtrea, polimili di aza ş-pripun s-vatamă cât ma multi şi mai duriros, di u fati imaginaţia să s-ducheasca niinspirată. Una lata tapari a conflcitelor actuale easti durata mari a alumtilor şi niputearea a iniţiativelor internaţionale ica interstatale tra s-li danaseasca, tra s-aduca irin’ea ica barimu danasearea a alumtilor. Canascutili “căşti albastre” ale ONU canda suntu eroi dit pirmifi idealiste, pan di mardzina desuete tra conflictili moderne. Mari pon avem că, pe 21 di yismaciuni, când Naţiunile Unite apufusira că easti Dzuua internaţională ali Irin’e, agiumsi limbid că armistiţiul dit Siria nu maata fati niti cat frandza di carti pi care eara ngrapsitu. Iara polimlu dit Siria easti nai cama teribil conflictu contemporan, cari aduna ateali elemente ti alu zugrapsescu di tut ti s-feati până tora, pe scena a polimilor. Tru atel’I tintii ani di polimu cari u minteasti Siria, crima colectivă agiumsi aradă, a deapoa cara taburea a combatanţilor easti extrem di diversificată, victimi suntu, nai cama multu, civilii. Alumtili s-dizvartescu prit casili a oamin’ilor, tut eale suntu ateali bombardate şi călcate di tancuri.
Tivilii suntu nai cama vatamatl’I tru Siria, suntu tufichisiţ, gazaţ, arcaţ tru aer, decapitaţi, arşi di yi. Tru Siria contemporană, di tinti ani, crima contra a uminitatil’ei agiumsi s-hiba realitate cotidiană. Al’I si adavga aspardzearea di iti turlie, nica si atea a patrimoniului, tra s-nu zburam di economie şi tut ti nsiamneadză bana civilizată. Tru aestu context, fenomenlu a arifugaţlor di polim acata dimensiuni cari îlu alaxescu tru una mari provocare tra tuţ atel’i cari, la ONU, tru 21 di yismaciuni, yiurtusescu irin’ea internaţională.
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala
