Drepturile a mul’erilor într-ună lume a polimilor

Prestigiosul/aţel cu mare numă Premiu Nobel trâ Pace di anulu aestu fu amintat di mediculu congolez Denis Mukwege şi Nadia Murad, ună tiniră di orighine yazidi din nordul a Irakului. Catheun di aţel’i premiaţâl’i are un paramith di bană care atradze atenţia asupra situaţil’ei a mul’erilor tru zonile di conflictu. Nadia Murad si născu şi criscu într-ună hoară isihă di picurari a populaţil’ei yazidi, tru nordul a Irakului. Tru 2014, ama, aestă hoară fu ocupată di teroriştili a organizaţilei auto-intitulată Statulu Islamic, bărbaţâl’i fură muriţ iar mul’ierile, printră care şi Nadia Murad, atumţea în vârstă di 21 di ani, fu pitricută în sclavia sexuală instituită de sinistra grupare teroristă. Are cunoscută infernul a liştei situaţie, ama reuşi să evadeadză şi, unăoară agiumtă în siguranţă, tru Europa, milită cu mare puteare trâ cunoaşterea ţilor fapte în zonile ocupate di organizaţia Statulu Islamic. Are scrisă un volum cutremburător, “Eu va hiu ultima”, în care îşi preziintă fuviroasa experienţă. Agiumse primulu ambasador a Naţiun’ilor Unite trâ Demnitatea Suprav’ieţuitorilor a Traficului Uman şi apruche Nobelul trâ pace tru anul în care si împlineaşte un deceniu di la adoptarea, di cătră Consiliul di Securitate a ONU, a Rezoluţilei care stabileaşte că folosirea violenţâlei sexuală ca armă di polim easte crimă di polim şi ună fuvirsire contra li irine/pace şi securitate internaţională. Denis Mukwege easte medic şi depune eforturi mări tra să agiută mul’ierile victime a violenţâlei sexuală în Republica Democratică Congo. Ninte cu aproapea doauă dechenii are înfiinţată Spitalul Panzi în Bukavu, ună regiune în care violenţile şi conflictele armate par să nu si mai bitisească. Mukwege şi personalul a l’ei au tratată m’il’e di victime a abuzului sexual, care agiumse crimă comună tru polimulu civil care vâtâma ma multu di şase milioane di congolezi. Doctorulu Denis Mukwege condamnăă totâna şi cu puteare violurile în masă şi criticăă guvernul congolez şi alte ţări că nu dânâsescu folosirea violenţâlei sexuală contra mul’ierilor ca strateghie şi armă di polim. Aproapea ca ună deviză, mediculu congolez spune că “dreptatea easte ună problemă a tutulor” şi mutreaşte să unească pi toată lumea contra violenţâlei sexuală tru conflictile armate. Bărbaţâl’i şi mul’ierile, ofiţeril’i şi soldaţâl’i, civilil’i din zona di conflictu sau di iuţido lipseaşte să dezvăluie şi să combată aestă crimă di polim. Premiul Nobel trâ Pace di aestu an atradze atenţia a unei situaţie tragică ţi afecteadză mul’irile şi copiil’i/cilimean’il’i, într-ună lume cu multe polime informale şi conflicte armate soldate cu un numir incredibil de victime şi cu distrudzeri greale. Într-ună societate tru care informaţia ciirculă rapid, violurile în masă şi abuzurile sexuale din zonele ocupate di militari şi paramilitari di toate turliile sunt trecute multu lişor cu videarea şi sunt aghon’ea agârşite. Situaţiile di răchire în masă, di sclavie sexuală, de viol în masă, urmate sau nu de vâtâmarea ţilor torturate aşi sunt cunoscute, ama di tot ahâte ori ori nu are urmată niteună acţiune concretă, niţeună misură contra luştor practiţ criminale. Mai multu, problema tinde să si agraveadză pe misură ţi creaşte alarmantu fenomenulu a refugiului, creaşte numirulu a ţilor care îşi părăsescu/alasă casile şi hoarile piste care vini polimulu. Tru bitisiră să observăm că laureaţâl’i a Nobelului trâ Pace di anulu aestu sunt şi laureaţ a Premiului Saharov, decernat di Parlamentul European. Nadia Murad apruche Premiul Saharov trâ libertate di minduire tru 2016, împreună cu Lamiya Aji Bashar, şi ea ună tiniră di-tru comunitatea yazidi care are cunoscută colasea a li sclavie sexuală, ama reuşit să scapă şi să aducă mărturia a l’ei cutremburătoare. Denis Mukwege apruche Premiul Saharov tru 2014, sigura, trâ lucurlu a l’ei medical de una bană, dedicată a victimelor a abuzurilor sexuale, şi trâ alumta l’ei ca tăţearea să nu si aştearnă asupra a luştor lâieţ/atrocităţ.

Marius Tiţa, 14.10.2018, 21:56

Prestigiosul/aţel cu mare numă Premiu Nobel trâ Pace di anulu aestu fu amintat di mediculu congolez Denis Mukwege şi Nadia Murad, ună tiniră di orighine yazidi din nordul a Irakului. Catheun di aţel’i premiaţâl’i are un paramith di bană care atradze atenţia asupra situaţil’ei a mul’erilor tru zonile di conflictu. Nadia Murad si născu şi criscu într-ună hoară isihă di picurari a populaţil’ei yazidi, tru nordul a Irakului. Tru 2014, ama, aestă hoară fu ocupată di teroriştili a organizaţilei auto-intitulată Statulu Islamic, bărbaţâl’i fură muriţ iar mul’ierile, printră care şi Nadia Murad, atumţea în vârstă di 21 di ani, fu pitricută în sclavia sexuală instituită de sinistra grupare teroristă. Are cunoscută infernul a liştei situaţie, ama reuşi să evadeadză şi, unăoară agiumtă în siguranţă, tru Europa, milită cu mare puteare trâ cunoaşterea ţilor fapte în zonile ocupate di organizaţia Statulu Islamic. Are scrisă un volum cutremburător, “Eu va hiu ultima”, în care îşi preziintă fuviroasa experienţă. Agiumse primulu ambasador a Naţiun’ilor Unite trâ Demnitatea Suprav’ieţuitorilor a Traficului Uman şi apruche Nobelul trâ pace tru anul în care si împlineaşte un deceniu di la adoptarea, di cătră Consiliul di Securitate a ONU, a Rezoluţilei care stabileaşte că folosirea violenţâlei sexuală ca armă di polim easte crimă di polim şi ună fuvirsire contra li irine/pace şi securitate internaţională. Denis Mukwege easte medic şi depune eforturi mări tra să agiută mul’ierile victime a violenţâlei sexuală în Republica Democratică Congo. Ninte cu aproapea doauă dechenii are înfiinţată Spitalul Panzi în Bukavu, ună regiune în care violenţile şi conflictele armate par să nu si mai bitisească. Mukwege şi personalul a l’ei au tratată m’il’e di victime a abuzului sexual, care agiumse crimă comună tru polimulu civil care vâtâma ma multu di şase milioane di congolezi. Doctorulu Denis Mukwege condamnăă totâna şi cu puteare violurile în masă şi criticăă guvernul congolez şi alte ţări că nu dânâsescu folosirea violenţâlei sexuală contra mul’ierilor ca strateghie şi armă di polim. Aproapea ca ună deviză, mediculu congolez spune că “dreptatea easte ună problemă a tutulor” şi mutreaşte să unească pi toată lumea contra violenţâlei sexuală tru conflictile armate. Bărbaţâl’i şi mul’ierile, ofiţeril’i şi soldaţâl’i, civilil’i din zona di conflictu sau di iuţido lipseaşte să dezvăluie şi să combată aestă crimă di polim. Premiul Nobel trâ Pace di aestu an atradze atenţia a unei situaţie tragică ţi afecteadză mul’irile şi copiil’i/cilimean’il’i, într-ună lume cu multe polime informale şi conflicte armate soldate cu un numir incredibil de victime şi cu distrudzeri greale. Într-ună societate tru care informaţia ciirculă rapid, violurile în masă şi abuzurile sexuale din zonele ocupate di militari şi paramilitari di toate turliile sunt trecute multu lişor cu videarea şi sunt aghon’ea agârşite. Situaţiile di răchire în masă, di sclavie sexuală, de viol în masă, urmate sau nu de vâtâmarea ţilor torturate aşi sunt cunoscute, ama di tot ahâte ori ori nu are urmată niteună acţiune concretă, niţeună misură contra luştor practiţ criminale. Mai multu, problema tinde să si agraveadză pe misură ţi creaşte alarmantu fenomenulu a refugiului, creaşte numirulu a ţilor care îşi părăsescu/alasă casile şi hoarile piste care vini polimulu. Tru bitisiră să observăm că laureaţâl’i a Nobelului trâ Pace di anulu aestu sunt şi laureaţ a Premiului Saharov, decernat di Parlamentul European. Nadia Murad apruche Premiul Saharov trâ libertate di minduire tru 2016, împreună cu Lamiya Aji Bashar, şi ea ună tiniră di-tru comunitatea yazidi care are cunoscută colasea a li sclavie sexuală, ama reuşit să scapă şi să aducă mărturia a l’ei cutremburătoare. Denis Mukwege apruche Premiul Saharov tru 2014, sigura, trâ lucurlu a l’ei medical de una bană, dedicată a victimelor a abuzurilor sexuale, şi trâ alumta l’ei ca tăţearea să nu si aştearnă asupra a luştor lâieţ/atrocităţ.

Autor: Marius Tiţa

Armânipsire: Hristu Steriu