De Gaulle în România

Ninte cu tamam 50 di an’i, leghendarulu preşedinte di atumţea a Franţâl’ei, gheneralulu Charles de Gaulle, fâţea ună vizită în România. Eara un prim pas a li dişchl’idire pi care Nicolae Ceauşescu o promitea a Occidentului, aflată ninca în stadiu di tatonare. Ţi cara că poate să si creadă, vidzânda produsile a propagandâl’ei oficială, că vine maşi ca să si spună în public arada di Ceauşescu, De Gaulle avu un program didip împlin şi di mare importanţă, cathiună di iniţiativele a lui avânda şi ună mare încărcătură simbolică. Tru aţel momentu, Franţa eara partener privilegiat a Româniil’ei, şi si continua ună tradiţie di mai ghine di un secol. Istoria secolului XIX cunoaşte numiroase momente esenţiale tru care Franţa îndrupâ unirea Principatilor române, consolidarea statului român şi dezvoltarea a unei societate modernă şi democratică.

Marius Tiţa, 19.05.2018, 20:54

Ninte cu tamam 50 di an’i, leghendarulu preşedinte di atumţea a Franţâl’ei, gheneralulu Charles de Gaulle, fâţea ună vizită în România. Eara un prim pas a li dişchl’idire pi care Nicolae Ceauşescu o promitea a Occidentului, aflată ninca în stadiu di tatonare. Ţi cara că poate să si creadă, vidzânda produsile a propagandâl’ei oficială, că vine maşi ca să si spună în public arada di Ceauşescu, De Gaulle avu un program didip împlin şi di mare importanţă, cathiună di iniţiativele a lui avânda şi ună mare încărcătură simbolică. Tru aţel momentu, Franţa eara partener privilegiat a Româniil’ei, şi si continua ună tradiţie di mai ghine di un secol. Istoria secolului XIX cunoaşte numiroase momente esenţiale tru care Franţa îndrupâ unirea Principatilor române, consolidarea statului român şi dezvoltarea a unei societate modernă şi democratică.

Tru 1968, Ceauşescu mutrea să si detaşeadză di controlul strictu realizat di Uniunea Sovietică şi instalat cu forţa după al Doilea Polim Mondial, în timp ţi De Gaulle impunea ună poziţie aparte a Franţâl’ei tru structurile occidentale, mai ahoria la NATO. Vizita istorică fu, de faptu di ninte, stabilită, tru anulu 1964, di cătră Ion Gheorghe Maurer, liderulu comunist, fostu avocat capitalistu, ninte di polim. Eara, ama, ultimulu an di bană a liderului di atumţea a li Românie, Gheorghe Gheorghiu-Dej, care după un an muri, tru 1965, şi lu alâsă pi Nicolae Ceauşescu tru loculu a lui, un niaşteptat nou lider comunistu, ţel mai tiner din lagărulu mutat tru Estul a li Europă. Di la arhiusită, vizita fu ananghe sâ strâxească evoluţiile complexe a momentului. Fu programată prota tru cirişar 1967 şi nu fu amânată din cauza a înlocuiaril’ei a liderului di la Bucureşti. Cându De Gaulle lipsea să v’ină în România, acâţă Polimulu di şase dzâle” dintră Israel şi mai multe ţări arabe, Eghiptu, Iordania şi Siria. Până tru sone, momentul mai 1968 si vidzu şi el că nu easte uidisit, oara aestă din cauza situaţil’ei din Franţa. Spri diferenţă di Ceauşescu care eara un necunoscut, inclusiv trâ aţel’i care lu avea aleaptă în caplu a ţarâl’ei şi a partidului unic, comunistu, De Gaulle eara ună leghendă a istoril’ei a Doilui Polim Mondial şi ună figură internaţională di prota scară. Gheneralulu Charles de Gaulle refuzăă să aproache capitularea Franţâl’ei în faţa a lu Hitler şi organiză eroica Rezistenţă franceză. La 23 augustu 1944, cându, la Bucureşti, regele Mihai li şuţa armile contra li Ghermănie, gheneralulu De Gaulle intra triumfal într-un Paris eliberat eroic. Di-tru 1959, De Gaulle eara preşedinte a Franţâl’ei, hiinda fondatorulu a unei mişcare politică ţi dominăă şi modelăă Franţa postbelică. În momentul a vizitâl’ei a lui în România, preşedintile De Gaulle si confrunta cu ună contestare în creaştire, părn’ită di la studenţâl’i a li Sorbonă. În România, de Gaulle avut un program încărcat şi diversu, fură discutate strateghiile di colaborare bilaterală ama şi situaţia internaţională. Cu chirolu, pi misură ţi si aflară mai multe dispri vizita gheneralului De Gaulle în România, si conturară şi ună serie di momente ahoria.

Preşedintile a Franţâlei vinii la Bucureşti cu ună listă di persoane a cui plicare/fudzire din România, refuzată di reghimulu comunist, o câfta personal. În timpul a vizitâlei în România, preşedintele De Gaulle m’earse şi la Craiova, iu mai târdzâu si mutăă ună fabrică di automobile în parteneriat cu Citroenulu francez. Si desfăşurăă ună mare adunare populară în chentrul a Craiovâlei ama exiistă şi amintiri cu un dejun restrânsu/pridunat cându, în timpul a prezentaril’ei a participanţilor, celebrul gheneral francez bătuu pas di defilare şi prezentăă raportul a unui militar român a cure prezenţă niţi nu fu ninte observată. De Gaulle lu avea recunoscută pi Polihron Dumitrescu, gheneral român în retradzire, care lu avea avută coleg şi oaspe/priiaten la Saint Cyr. Cum militarulu român fu atumţea şef a clasâl’ei tru care aavea înviţată şi De Gaulle, preşedintele a Franţâlei nu ezităă să îl’i preziintă raportul, conform a regulilor a avdzâtâl’ei instituţie militară. Maşi că hâbările din Franţa eara tut cama grave/laie, tot mai multe categorii sociale decidea să protesteadză şi să intrâ în grevă ahtare turlie că vizita istorică a preşedintelui De Gaulle în România fu ananghe să hibă şcurtată iar gaeneralulu să si toarnă pi avrapă la Paris. Restul easte istorie internaţională.

Autor: Marius Tiţa

Armânipsire: Hristu Steriu