DADA di una sută di an’i
Tru limba română, DA easti spunearea afirmativă. Spunearea a l’ei ma multi ori arada u anvartuseadza afirmaţia. DADA, tra tuta dun’eaua, spuni ti una minari artistică di avangardă, prota, pan tru soni, dit singirlu a minarlor cu una limbidzami programatică, aca DADA ş-pripusi ti arada tamam ixichea di arada. Dzuua di amintari ufitiala a minaril’ei DADA easti 5 di scurtu 1916, aoa si un secol, dimec. Atumtea s-tanu protlu spectacol la Cabaret Voltaire di Zurich, nifaptu iuva altu loc, altaoara, nonconformistu, provocator. Tru Europa, primlu polim mondial fătea mintireasi di doi an’i, chiro tru cari tru Elveţia neutră s-avea dunată oamin’i cari vrea s-ascapa dit aestă nibunil’e. Anamisa di el’i eara Tristan Tzara şi Marcel Iancu, tiniri studenţa cari aveau să s-minteasca di prota tru man’ifestărli di la Cabaret Voltaire.
Marius Tiţa, 09.02.2016, 17:53
Tu ahuhrita, cafi un adra ti stea şi cata cu ti avea vnita di acasă. La niti 20 di an’i, Tristan Tzara avea, una experienţă salami a publicaţiilor di avangardă dit România, ntra cari cari şi cunuscuta fimirida Contemporanul”. Spectacolili DADA avea di tuti: Tristan Tzara alidzea poezii româneşti di avangardă, tuţ s-nvistea cât cama ti ciudie, s-cânta, s-giuca, s-fătea poeme simultane”, cu participarea a atilor mintit tru aestă priota minari di anvagardă artistică dit Europa secolului XX. Minarea DADA fu dit ahurhita, contra a minduaril’ei anvicl’ita cari ţanea dun’eaua nica tru concepţii dit Eta di Mesi, hazari ti polim, ti curban’i, di inegalităţ. Fu, dit ahurhita, una revoluţie tru minduearea artistică, tru cultură şi tru societatea umană.
Nica dit 1916, sum cumandusearea al Tristan Tzara, DADA-ismul s-araspandeasti pisti tut tru lumi şi creadză platforma pi cari iesu tru videala ş-alte pripuniri artistiti di avangardă. Suntu multi moeabet mutrindalui aradatina ti numa a minaril’ei DADA, catacum şi a numal’ei al Tristan Tzara, Samuel Rosenstock, după tertificatul di aminatri, aoa si 120 di an’i, Moineşti. Cându a agiumsi Zurich eara cu numa Tristan Tzara, ama ninti avea bagata semnul Samyro, adăuvgandalui paranuma a lui, Samy, un ro” di la România. Tristan isi tru migdani ca una accentuare a negaril’ei şi bas a nihilismului, a deapoa Tzara yini limbid dit zborlu ţară”, alaxindalui atel ro” dit pseudonimele di ma nainti.
Francofon tra tuta bana, Tzara s-forma tru minarea di avangardă dit Bucureşti, iara protili evoluţii pi scena di la Cabaret Voltaire eara tru limba română. Ase, dăm pan di mardzina pistusini şi ti originea româneasca a numal’ei DADA a protal’ei minari culturala di avangardă. Di alta parti, român’il’i — plasticieni, scriitori, filosofi, dansatori — s-ved ahanda/ vartos tru avangardă, cabaia tru România interbelică, ama şi Paris şi tru alte capitali a curentului. Tora tuti aesti reprezintă momente ahoryea dit istoria a cultural’ei, creaţia di avangardă şi tut ti ţani di aesta şi di marl’i avangardişti suntu căftati şi ancupărate la pahadz mari, suntu tsanuti ti videari tru muzee şi parastisiti tru expoziţii eveniment.
Tora ma ninti, tu Muzeulu di artă dit Strasbourg s-dizvarti una impresionantă expoziţie ndreapta tra Tristan Tzara ş-ti minarea DADA-ista. Eara parastisiti documente, caduri, cărţa, picturi şi diseamni, sculpturi di autor ica dit Africa şi Ocean’ia. Eali zburascu ti kirolu si sotl’i dit România, di momentul Zurich di aoa si una eta, di amintarea si criştearea cata infinit a DADA-l’ei, di perioada pariziană, di poemlu a lui Omlu aproximativ”. Nvitam di Ion Vinea şi Saşa Pană, di Arthur Segal şi Marcel Iancu, di Jacques G. Costin şi Jacques Herold, di Brâncuşi işisi, di Victor Brauner, Jules Pearahim, di Urmuz, Ionesco şi Cioran.
Angrapsearea: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala
