Cum păltim Radioulu şi Televiziunea (23.10.2016)

Di aform’ia că, ofiţial, si numeaşte taxă, abonamentul radio-tv, cum l’i si dzâse, de fapt, tot timpul, agiumse pi ună listă di 102 taxe ţi si va să hibă eliminate. Un proiecti di leadze tru aţist sensu si aaflă spri agh’un’usită aprobare în Parlamentu. La articolul lV a liştei leadze si pruveade modificarea leadzilei ţi reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor publiţe di radio şi televiziune ahtare turlie încât funcţionarea lor să nu mata hibă finanţată pri-tru aţistă taxă-abonament că pri-tru alocare di-tru bugetulu a statului. În proiectu, ninte şi după taxa radio-tv, sunt deshiinţate diverse taxe, di multu ma m’ică amploare şi importanţă. Di toate punctile di videare misura preconizată, di renunţare la finanţarea serviciilor publiţe di radio şi televiziune pri-tru taxa plătită di beneficiari, ascultătorii, şi adăvgarea a liştei tru vâria bugetară, easte barim niinspirată. Economic, hargea si dubleadză, pri-tru elipsea taxâlei şi scoatirea a luştor sume di pâradz dintr-un buget naţional ţi lipseaşte s-hibă alimentat în proporţia corespunzătoare. Taxa respectivă si muută, în prezent, la 6,5 lei, adică mai puţân di 1,5 euro, pi mes. Di aeştia, 4 lei suntu trâ TVR şi maşi 2,5 lei trâ radio. Un altu calcul economic nâ spune că putem să acumpărăm, cu aţel’i 2,5 lei plătiţ cathe mes trâ radioulu public, hibă unâ pâne di aradă, hibă vârâ 3 ţigarete.

Marius Tiţa, 23.10.2016, 18:20

Di aform’ia că, ofiţial, si numeaşte taxă, abonamentul radio-tv, cum l’i si dzâse, de fapt, tot timpul, agiumse pi ună listă di 102 taxe ţi si va să hibă eliminate. Un proiecti di leadze tru aţist sensu si aaflă spri agh’un’usită aprobare în Parlamentu. La articolul lV a liştei leadze si pruveade modificarea leadzilei ţi reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor publiţe di radio şi televiziune ahtare turlie încât funcţionarea lor să nu mata hibă finanţată pri-tru aţistă taxă-abonament că pri-tru alocare di-tru bugetulu a statului. În proiectu, ninte şi după taxa radio-tv, sunt deshiinţate diverse taxe, di multu ma m’ică amploare şi importanţă. Di toate punctile di videare misura preconizată, di renunţare la finanţarea serviciilor publiţe di radio şi televiziune pri-tru taxa plătită di beneficiari, ascultătorii, şi adăvgarea a liştei tru vâria bugetară, easte barim niinspirată. Economic, hargea si dubleadză, pri-tru elipsea taxâlei şi scoatirea a luştor sume di pâradz dintr-un buget naţional ţi lipseaşte s-hibă alimentat în proporţia corespunzătoare. Taxa respectivă si muută, în prezent, la 6,5 lei, adică mai puţân di 1,5 euro, pi mes. Di aeştia, 4 lei suntu trâ TVR şi maşi 2,5 lei trâ radio. Un altu calcul economic nâ spune că putem să acumpărăm, cu aţel’i 2,5 lei plătiţ cathe mes trâ radioulu public, hibă unâ pâne di aradă, hibă vârâ 3 ţigarete.

Nâ aduţim aminte, sigura, carnetile di abonat radio pi care poştarulu aplica m’iţ timbre ţi demonstra plata a taxâlei. Făţea parte di documentele di bază a li familie şi eara ună hiperifănil’e să poţ să li prezinţâ, timbrate la dzuă. Aţiste carnete au purtată de-a lungul a timpului şi după m’ersul a li istorie, hibă stema regală, hibă stema statului comunistu di aform’ia că aestă taxă-abonamentu exiistă di cându funcţioneadză radioulu în România, di când si-are înhiinţată Societatea Română di Radiodifuziune, adică di-tru 1928. Niţe reghimulu comunistu, care avea interesulu să-ţ subordoneadză propagandistic radioulu nu tăl’ie aţistă ligătură dintră publiculu ascultător şi instituţia a radioului public. La bitisita anilor 80, care au reprezentată şi bitisita a reghimului comunistu, abonamentul radio-televizor” eara di 25 di lei pi trimestru, ună sumă importantă atumţea. Aesta însimna 8,33 lei pi mes, semnificativ ma multu dicât si plăteaşte în prezentu, trâ ună ofertă a radioului public infinit ma liberă, ma bogată şi ma atractivă. Aestă taxă, di 2,5 lei, în prezent, easte diparte di s-hibă ună plată di aradă. Ea easte un contractu moral întră ascultători şi jurnaliştil’i Radio România, care nu sunt funcţionari publiţ ţi presteadză ună activitate administrativă că profesionişti a comunicaril’ei media şi creatori di emisiuni, viţine di multe ori cu creaţia artistică. Conform a leadzilei şi principiilor ţi guverneadză activitatea Radio România, emisiunile a radioului public informeadză şi eduucă, aduc divertismentu şi comunicare în familia a ascultătorilor. Şi, conform a studiilor di audienţă, pi ună pâzare liberă şi extrem di dinamică, ascultătoril’i a posturilor a Societatilei Română di Radiodifuziune sunt mulţâ, sunt aţel’i ma mulţâl’i.

Echidistanţa şi profesionalismul sunt principii clare a jurnalismului Radio România. Pri-tru finanţarea prin taxa-abonamentu, criteriul a strictâlei eficieţă economică poate sa alasă loculu a valoarilei soţială a unor subiecte, inclusiv di informare ama cama mult educative şi culturale. Ştirile si ascuultă dipriună la România Actualităţ, România Muzical difuzeadză muzică non-stop, subiectile culturale si aaflă, prota oară, la România Cultural, muzica populară ama şi informaţiile practiţe si ascuultă la Antena Satelor, bana comunităţâlor locale easte celebrată la posturile di Bucureşti, Craiova, Reşiţa, Timişoara, Cluj, Târgu Mureş, Iaşi şi Constanţa ama şi la Chişinău. Tru întreaga lume ascultăm Radio România Internaţional în română ama şi în aromână, în arabă şi chineză, în engleză, franceză, ghirmană, spaniolă, italiană, în sârbă, rusă şi ucraineană. Să nu agârşim, sigura, aghenţia RADOR, faimoasile orchestre radio şi festivalul a lor, RadiRo, panairulu di carte Gaudeamus. Toate aţistea sunt posibile pri-tru plata a unui abonament lunar/mensual di 2,5 lei. Easte un abonamentu familial, un contractu moral trâ întreaga familie a Radio România care nu poate sa hibă transformat într-ună simplă datorie ică borge guvernamental-bugetară, cu implicaţii asupra a independenţâlei editorială ţi pot să hibă anticipate.

Autor: Marius Tiţa

Armânipsire: Hrisu Steriu