Cucerirea diznou a Constantinopolului

Ştirea spune că ună analtă instanţă juridică di-tru Turchie deade ultima sentinţă în procesulu care va facă muzeulu Sâmta Sofia di Istanbul tra să redevină moschee. Nu mata eara moschee di-tru 1935, când fu alăxită în muzeu di reghimulu a preşedintelui Kemal Atatürk, fondatorulu a Turchiilei modernă şi democratică. În perioada interbelică, tru împlin proces di transformare revoluţionară a Turchiilei, eara formula ideală tră soluţionarea democratică a unor probleme istoriţe. Basilica Sâmta Sofia fu adarată, în secolul al VI-lea, di amperatulu bizantin Iustinian. Multu chiro, fu nu maşi ţea mai mare băsearică ama şi ţea mai mare binaie/casă din lume. Tru 1054, avu loc Marea Schismă, care arupse lumea creştină pi doauă, şi u separăă tru catoliţ şi ortodocşi. Căsabalu Constantinopol şi băsearica Sâmta Sofia agiumsiră chentrul a lumilei ortodoxă, capitală a Imperiului Bizantin, adică partea di Estu a Imperiului roman. Gloria/doxa a lumilei latină suprav’ieuţui ţel mai multu prin Bizanţu, redus la un moment dat maşi la Constantinopol, un căsăbă fantastic, împlin de bogăţii, di artă şi cultură. Tru 1453, turţăl’i, care v’ienea puternic din chentrul a li Asie, reuşescu să ocuupă Constantinopolul, sum comanda a sultanului Mohamed al II-lea, supranumit, de atumţea, Cuceritorulu. La şcurtu chero, desacralizată, basilica Sâmta Sofia devenea moschee. Fu moschee până la reghimulu republican instalat di Atatürk, până la decizia care u transformăă în muzeu, tra să o bagă în totala a l’ei valoare, tră toţ oamen’il’i şi toate relighiile. În prezentu, şi de mai multu chero, Sâmta Sofia easte ţel mai vizitat obiectiv din Turchie, cu piste 3 milioane di vizite cathe an. Dispre transformarea diznou a lei în moschee se zburaşte die multu chero, mai multu de cându actualul preşedinte a Turchiilei îşi faţe mai mare putearea personală. Sigura, nă întribăm, prota oară, de si eara nevol’ie de un nou spaţiu de rugăciune, placarie la ţer, în Istanbul, care are multe moschei impresionante, cu istorie şi tradiţie. Tot ahăt sigur easte faptul că reconvertirea unui spaţiu laic, dişcl’is a tutulor, are în vedeare maşi calitatea politică a decizilei. Nu easte zborulu de utilizarea a luştui spaţiu că di reafirmarea a politicălei ofiţială, numită di specialişti neo-otomană. Aestu termen si referă la implicarea Turchiilei pi plan externu în fostul spaţiu di dominaţie a Imperiului otoman, inclusiv în Libia, la faţerea mai mări a puterilor prezidenţiale şi a poziţilei a partidulu-său, a lui, politic şi, tru arada di mai năpoi, la creaşterea susţănută a poziţilei în societate a religiilei musulmană. Multe di aeste politiţi şi fenomene suntu contrare a filosofiilei politică promovată di reformatorulu Kemal Atatürk, cu aproapea un secol năinte. Aestă filosofie fu menţănută cu sămţăl’e până tru dzălile a noastre, când, pas cu pas, orientările publiţe fură alaxite, unileori radical. Atenţă la detalii, duchim că sentinţa a justiţilei turcă anuleadză decizia politică di-tru 1934, care acorda a Sămtălei Sofia statutulu de muzeu şi, aestă turlie, redevine moschee. Nu easte singura băsearică bizantină din Turchie, agimtă moschee după cucerirea de la giumitatea a secolului al XV-lea şi transformată în muzeu di reghimulu republican, care agiundze diznou moschee, tru actualul reggim politic di-tru Turchie. Toate aeste mesuri afecteadză masiv valoarea di patrimoniu a omenirilei a luştor băseriţ. Toate au elemente arhitecturale şi di decoraţie de ună valoare inestimabilă, uniţe în lume, recunoscute şi protejate di organsimile internaţionale, mai multu di UNESCO. Decizia mutrinda Sâmta Sofia bagă în discuţie şi statutul a lei di obiectiv UNESCO, organizaţia internaţională care protestăă faţă di decizia a Turchiilei. La Sâmta Sofia excepţionalile mozaicuri bizantine fură redescoperite mult târdziu, cându eara muzeu şi aeste descoperiri creştine putură să hibă studiate şi evidenţiate ştiinţific, fără reţăniri politiţe sau relighioase. Cum si are naete, si intenţioneadză ca vineri, 24 iulie, să hibă loate diznou rugăciun’ile/paracaliile tru Hagia Sofia, mozaicurile creştine urmeadză să hibă, diz nou, ascumte a vedearilei.

Marius Tiţa, 18.07.2020, 22:08

Ştirea spune că ună analtă instanţă juridică di-tru Turchie deade ultima sentinţă în procesulu care va facă muzeulu Sâmta Sofia di Istanbul tra să redevină moschee. Nu mata eara moschee di-tru 1935, când fu alăxită în muzeu di reghimulu a preşedintelui Kemal Atatürk, fondatorulu a Turchiilei modernă şi democratică. În perioada interbelică, tru împlin proces di transformare revoluţionară a Turchiilei, eara formula ideală tră soluţionarea democratică a unor probleme istoriţe. Basilica Sâmta Sofia fu adarată, în secolul al VI-lea, di amperatulu bizantin Iustinian. Multu chiro, fu nu maşi ţea mai mare băsearică ama şi ţea mai mare binaie/casă din lume. Tru 1054, avu loc Marea Schismă, care arupse lumea creştină pi doauă, şi u separăă tru catoliţ şi ortodocşi. Căsabalu Constantinopol şi băsearica Sâmta Sofia agiumsiră chentrul a lumilei ortodoxă, capitală a Imperiului Bizantin, adică partea di Estu a Imperiului roman. Gloria/doxa a lumilei latină suprav’ieuţui ţel mai multu prin Bizanţu, redus la un moment dat maşi la Constantinopol, un căsăbă fantastic, împlin de bogăţii, di artă şi cultură. Tru 1453, turţăl’i, care v’ienea puternic din chentrul a li Asie, reuşescu să ocuupă Constantinopolul, sum comanda a sultanului Mohamed al II-lea, supranumit, de atumţea, Cuceritorulu. La şcurtu chero, desacralizată, basilica Sâmta Sofia devenea moschee. Fu moschee până la reghimulu republican instalat di Atatürk, până la decizia care u transformăă în muzeu, tra să o bagă în totala a l’ei valoare, tră toţ oamen’il’i şi toate relighiile. În prezentu, şi de mai multu chero, Sâmta Sofia easte ţel mai vizitat obiectiv din Turchie, cu piste 3 milioane di vizite cathe an. Dispre transformarea diznou a lei în moschee se zburaşte die multu chero, mai multu de cându actualul preşedinte a Turchiilei îşi faţe mai mare putearea personală. Sigura, nă întribăm, prota oară, de si eara nevol’ie de un nou spaţiu de rugăciune, placarie la ţer, în Istanbul, care are multe moschei impresionante, cu istorie şi tradiţie. Tot ahăt sigur easte faptul că reconvertirea unui spaţiu laic, dişcl’is a tutulor, are în vedeare maşi calitatea politică a decizilei. Nu easte zborulu de utilizarea a luştui spaţiu că di reafirmarea a politicălei ofiţială, numită di specialişti neo-otomană. Aestu termen si referă la implicarea Turchiilei pi plan externu în fostul spaţiu di dominaţie a Imperiului otoman, inclusiv în Libia, la faţerea mai mări a puterilor prezidenţiale şi a poziţilei a partidulu-său, a lui, politic şi, tru arada di mai năpoi, la creaşterea susţănută a poziţilei în societate a religiilei musulmană. Multe di aeste politiţi şi fenomene suntu contrare a filosofiilei politică promovată di reformatorulu Kemal Atatürk, cu aproapea un secol năinte. Aestă filosofie fu menţănută cu sămţăl’e până tru dzălile a noastre, când, pas cu pas, orientările publiţe fură alaxite, unileori radical. Atenţă la detalii, duchim că sentinţa a justiţilei turcă anuleadză decizia politică di-tru 1934, care acorda a Sămtălei Sofia statutulu de muzeu şi, aestă turlie, redevine moschee. Nu easte singura băsearică bizantină din Turchie, agimtă moschee după cucerirea de la giumitatea a secolului al XV-lea şi transformată în muzeu di reghimulu republican, care agiundze diznou moschee, tru actualul reggim politic di-tru Turchie. Toate aeste mesuri afecteadză masiv valoarea di patrimoniu a omenirilei a luştor băseriţ. Toate au elemente arhitecturale şi di decoraţie de ună valoare inestimabilă, uniţe în lume, recunoscute şi protejate di organsimile internaţionale, mai multu di UNESCO. Decizia mutrinda Sâmta Sofia bagă în discuţie şi statutul a lei di obiectiv UNESCO, organizaţia internaţională care protestăă faţă di decizia a Turchiilei. La Sâmta Sofia excepţionalile mozaicuri bizantine fură redescoperite mult târdziu, cându eara muzeu şi aeste descoperiri creştine putură să hibă studiate şi evidenţiate ştiinţific, fără reţăniri politiţe sau relighioase. Cum si are naete, si intenţioneadză ca vineri, 24 iulie, să hibă loate diznou rugăciun’ile/paracaliile tru Hagia Sofia, mozaicurile creştine urmeadză să hibă, diz nou, ascumte a vedearilei.

Autor: Marius Tiţa

Armipsire: Hristu Steriu