Crime contra a statuilor
Valea Bamyian di-tru Afganistan easte pi avdzâta Cale a Sirmâl’ei (Mitasil’ei), a cure rol tru istoria a civilizaţil’ei ominescâ nu fu ninca spus cât lipseasşte. Aclo, tru Valea Bamyian, tru secolul al Vl-lea di era a noastră, oamin’il’i îl’i feaţirâ statui ghigantiţe a lu Buda. Întreaga vale duţea unâ intensă banǎiaţă spirituală, cu multă cultură şi filosofie. Aţea ma marea di statuile di-tru Valea Bamyian avea 58 de metri şi eara ţea ma marea statuie a lu Buda reprezentat în cicioare. Statuile furâ pilichisite tru şcâmba, tru stizma di munte iara tru vecl’iul chiro di adoraţie eara pictate şi avea detalii modelate di-tru amestecuri speciale. Ţi cara cǎ nu furâ lipsite di atacuri şi intenţii di aneantizare, statuile afgane a lu Buda au rezistatâ aproapea un mileniu şi giumitate. Până tru fatidicul an 2001, cându extremiştil’i musulman’i, talibanil’i, reuşirâ, cu mult efortu, să li facă să dispară di pi faţa a pǎmintului. Nu fu lişor şi niţe rapid nu si feaţe aestă crimă. Ţi cara cǎ si ufilisirâ arme cama eficiente, di protile dzâle a mileniului lll, talibanil’i si pidipsirâ până au transformatâ statuile într-un ghumǎradǎ di cheţrâ. Aminarâ cu ghiuladz di canone di aţeale nauâ şi puterniţe, au aruncatǎ cu grenade iara până tru sone vidzurâ ananghe tra sâ si ngârlimâ analtu tra sâ li umplâ di bolcu cu dinamită.
Marius Tiţa, 04.03.2015, 22:14
Valea Bamyian di-tru Afganistan easte pi avdzâta Cale a Sirmâl’ei (Mitasil’ei), a cure rol tru istoria a civilizaţil’ei ominescâ nu fu ninca spus cât lipseasşte. Aclo, tru Valea Bamyian, tru secolul al Vl-lea di era a noastră, oamin’il’i îl’i feaţirâ statui ghigantiţe a lu Buda. Întreaga vale duţea unâ intensă banǎiaţă spirituală, cu multă cultură şi filosofie. Aţea ma marea di statuile di-tru Valea Bamyian avea 58 de metri şi eara ţea ma marea statuie a lu Buda reprezentat în cicioare. Statuile furâ pilichisite tru şcâmba, tru stizma di munte iara tru vecl’iul chiro di adoraţie eara pictate şi avea detalii modelate di-tru amestecuri speciale. Ţi cara cǎ nu furâ lipsite di atacuri şi intenţii di aneantizare, statuile afgane a lu Buda au rezistatâ aproapea un mileniu şi giumitate. Până tru fatidicul an 2001, cându extremiştil’i musulman’i, talibanil’i, reuşirâ, cu mult efortu, să li facă să dispară di pi faţa a pǎmintului. Nu fu lişor şi niţe rapid nu si feaţe aestă crimă. Ţi cara cǎ si ufilisirâ arme cama eficiente, di protile dzâle a mileniului lll, talibanil’i si pidipsirâ până au transformatâ statuile într-un ghumǎradǎ di cheţrâ. Aminarâ cu ghiuladz di canone di aţeale nauâ şi puterniţe, au aruncatǎ cu grenade iara până tru sone vidzurâ ananghe tra sâ si ngârlimâ analtu tra sâ li umplâ di bolcu cu dinamită.
Comunitatea internaţională ştiu ţi si faţe tru aţeale dzâle di marţu 2001, cu maşi 6 meşi naintea a atacurilor di-tru 11 agheazmǎciune. Ama niputinţa a întreagâl’ei umanitate faţă di aeste acte di barbarie fu dicutotalui, ici ţiva nu si feaţe, şi taliban’il’i îşi dusirâ la final opera di distrudzire a statuilor din valea Bamyian. După 14 ani, li bânǎm diznou aţeale sentimente di revoltă aproapea fizică şi niputinţă internaţională. Prota întreaga omenire mutri cum suntu măchelipsiţ oamin’il’i. Cu timel’iu, fără avrapǎ, cu maxim di suferinţă şi impactu public. Diz nou, umanitatea nu feaţe ici ţiva, poate cǎ nu putu, vahi prevalarâ alte principii, efectul easte ama decepţionantu. Şi măchelipsirea a oamin’ilor într-un cu nibunil’e ritual a violenţâl’ei extremǎ continuă minutâ di minutâ, iuva tru Orientul di Mese, tru Siria, Irak, Libia, ţări membre tru toate organismile internaţionale ama tru care democraţia pare sâ si aibâ chirutâ didip, şi născânda un monstru ţi si hrăneaşte, la propriu, cu bane di oamin’i. Recentu, di puţân chiro, opinia publică internaţională apruche imagin’i cu extremişti musulman’i care distrug cu unâ apofǎsire nidemnă di secolul XXl statui multu vecl’e, di-tru muzee di mare rezonanţă internaţională.
Vahi tricu niobservat sau nu si achicâsi dip ghine, ama extremiştil’i din organizaţia intitulată Statul islamic stăpuiescu câsâbǎlu Mossul, loc tru care civilizaţia umană misurâ 5 m’il’e di an’i. Mărturiile a culturâl’ei şi civilizaţil’ei di-tru aţel chiro furâ vigl’iate şi păstrate cu mare grijă, indiferentu di reghimuri, tru muzeele irakiane. Tora, extremiştil’i islamişti ardu manuscrise di unâ valoare inestimabilă di-tru bibliotecă şi agudescu, cu ciucanulu sau cu exploziv, statui create cu m’il’e di an’i ninte di civilizaţii ţi cânta nimurirea. Un taur cu arpe di aţea ma buna tradiţie a civilizaţiilor asiriane, aflat tru miticulu Ninive, fu chista cu ciucanulu sum mutrita a unei camerǎ di filmat. Imaghinile suntu greu trâ mutrire, cama multu trâ aţel’i care ştiu cu cât respectu suntu mutrite aţiste sculpturi fantastiţe tru mǎrile muzee a lumil’ei civilizatǎ. În mod normal, si nascu 3 mǎri întribări: cum di fu posibil, câţe nu avem înviţatǎ ici ţiva di-tru traghedia a statuilor a lu Buda di-tru Afganistan şi, ma multu, ţi faţim?. Di aform’ia că, diz nou, întreaga soţietate umană contemporană mutreaşte consternată şi lipsită di reacţie eficientă derularea cu mehania di priaghalea a luştor crime contra a civilizaţil’ei, contra a patrimoniului cultural mondial. (Marius Tiţa)
