Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Crime contra a statuilor

Valea Bamyian di-tru Afganistan easte pi avdzâta Cale a Sirmâl’ei (Mitasil’ei), a cure rol tru istoria a civilizaţil’ei ominescâ nu fu ninca spus cât lipseasşte. Aclo, tru Valea Bamyian, tru secolul al Vl-lea di era a noastră, oamin’il’i îl’i feaţirâ statui ghigantiţe a lu Buda. Întreaga vale duţea unâ intensă banǎiaţă spirituală, cu multă cultură şi filosofie. Aţea ma marea di statuile di-tru Valea Bamyian avea 58 de metri şi eara ţea ma marea statuie a lu Buda reprezentat în cicioare. Statuile furâ pilichisite tru şcâmba, tru stizma di munte iara tru vecl’iul chiro di adoraţie eara pictate şi avea detalii modelate di-tru amestecuri speciale. Ţi cara cǎ nu furâ lipsite di atacuri şi intenţii di aneantizare, statuile afgane a lu Buda au rezistatâ aproapea un mileniu şi giumitate. Până tru fatidicul an 2001, cându extremiştil’i musulman’i, talibanil’i, reuşirâ, cu mult efortu, să li facă să dispară di pi faţa a pǎmintului. Nu fu lişor şi niţe rapid nu si feaţe aestă crimă. Ţi cara cǎ si ufilisirâ arme cama eficiente, di protile dzâle a mileniului lll, talibanil’i si pidipsirâ până au transformatâ statuile într-un ghumǎradǎ di cheţrâ. Aminarâ cu ghiuladz di canone di aţeale nauâ şi puterniţe, au aruncatǎ cu grenade iara până tru sone vidzurâ ananghe tra sâ si ngârlimâ analtu tra sâ li umplâ di bolcu cu dinamită.

Crime contra a statuilor
Crime contra a statuilor

, 04.03.2015, 22:14



Comunitatea internaţională ştiu ţi si faţe tru aţeale dzâle di marţu 2001, cu maşi 6 meşi naintea a atacurilor di-tru 11 agheazmǎciune. Ama niputinţa a întreagâl’ei umanitate faţă di aeste acte di barbarie fu dicutotalui, ici ţiva nu si feaţe, şi taliban’il’i îşi dusirâ la final opera di distrudzire a statuilor din valea Bamyian. După 14 ani, li bânǎm diznou aţeale sentimente di revoltă aproapea fizică şi niputinţă internaţională. Prota întreaga omenire mutri cum suntu măchelipsiţ oamin’il’i. Cu timel’iu, fără avrapǎ, cu maxim di suferinţă şi impactu public. Diz nou, umanitatea nu feaţe ici ţiva, poate cǎ nu putu, vahi prevalarâ alte principii, efectul easte ama decepţionantu. Şi măchelipsirea a oamin’ilor într-un cu nibunil’e ritual a violenţâl’ei extremǎ continuă minutâ di minutâ, iuva tru Orientul di Mese, tru Siria, Irak, Libia, ţări membre tru toate organismile internaţionale ama tru care democraţia pare sâ si aibâ chirutâ didip, şi născânda un monstru ţi si hrăneaşte, la propriu, cu bane di oamin’i. Recentu, di puţân chiro, opinia publică internaţională apruche imagin’i cu extremişti musulman’i care distrug cu unâ apofǎsire nidemnă di secolul XXl statui multu vecl’e, di-tru muzee di mare rezonanţă internaţională.



Vahi tricu niobservat sau nu si achicâsi dip ghine, ama extremiştil’i din organizaţia intitulată Statul islamic stăpuiescu câsâbǎlu Mossul, loc tru care civilizaţia umană misurâ 5 m’il’e di an’i. Mărturiile a culturâl’ei şi civilizaţil’ei di-tru aţel chiro furâ vigl’iate şi păstrate cu mare grijă, indiferentu di reghimuri, tru muzeele irakiane. Tora, extremiştil’i islamişti ardu manuscrise di unâ valoare inestimabilă di-tru bibliotecă şi agudescu, cu ciucanulu sau cu exploziv, statui create cu m’il’e di an’i ninte di civilizaţii ţi cânta nimurirea. Un taur cu arpe di aţea ma buna tradiţie a civilizaţiilor asiriane, aflat tru miticulu Ninive, fu chista cu ciucanulu sum mutrita a unei camerǎ di filmat. Imaghinile suntu greu trâ mutrire, cama multu trâ aţel’i care ştiu cu cât respectu suntu mutrite aţiste sculpturi fantastiţe tru mǎrile muzee a lumil’ei civilizatǎ. În mod normal, si nascu 3 mǎri întribări: cum di fu posibil, câţe nu avem înviţatǎ ici ţiva di-tru traghedia a statuilor a lu Buda di-tru Afganistan şi, ma multu, ţi faţim?. Di aform’ia că, diz nou, întreaga soţietate umană contemporană mutreaşte consternată şi lipsită di reacţie eficientă derularea cu mehania di priaghalea a luştor crime contra a civilizaţil’ei, contra a patrimoniului cultural mondial. (Marius Tiţa)

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company