Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Constituţia tru istoria Româniillei

Tru marţu 1923, aoa şi un secol, eara adoptată Constituția Regatului României, prima după realizarea Marillei Uniri, tru 1918. Textul elaborat di specialiști fu băgatu tră debatu tru Parlamentu deapoa văsillelu Ferdinand u vulusi. Constituția României fu publicată tru Monitorul Oficial la 29 marţu 1923, și s’băgă tu practico la aestă dată. Borgili ditu aestu document esențial eara di mari simasie. Tru 1918, mări provincii românești s-feaţiră ună cu statul român. Basarabia fu cama di unu secol sum aputruseari țaristă iara Bucovina și Transilvania sum atea austro-ungară. Avea criscută teritoriul și populația statului român ama și complexitatea ti tută catandisea. Ma multu, după teribilul conflict mondial, văsiliili, maxus aţeali europene, să znuea iruşi și evoluau vărtosu cătă modernitate.

Constituţia tru istoria Româniillei
Constituţia tru istoria Româniillei

, 03.04.2023, 19:24

Tru marţu 1923, aoa şi un secol, eara adoptată Constituția Regatului României, prima după realizarea Marillei Uniri, tru 1918. Textul elaborat di specialiști fu băgatu tră debatu tru Parlamentu deapoa văsillelu Ferdinand u vulusi. Constituția României fu publicată tru Monitorul Oficial la 29 marţu 1923, și s’băgă tu practico la aestă dată. Borgili ditu aestu document esențial eara di mari simasie. Tru 1918, mări provincii românești s-feaţiră ună cu statul român. Basarabia fu cama di unu secol sum aputruseari țaristă iara Bucovina și Transilvania sum atea austro-ungară. Avea criscută teritoriul și populația statului român ama și complexitatea ti tută catandisea. Ma multu, după teribilul conflict mondial, văsiliili, maxus aţeali europene, să znuea iruşi și evoluau vărtosu cătă modernitate.



Efectele eara multiple, politiţi și economiţi, soţiale și culturale. România işi și inună hopă di dizvoltare fără preţedentu, cari u plasa anamisa di nai ma evoluate state europene. Constituția ditu 1923 apăndăsea aluştoru căftări și apufusea nai ma avansati prinţipii politiţi, majoritatea valabile și tru aestu kiro. România eara ună monarhie constituțională, un stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția di aoa şi un secol legifeara prinţipiul ti făteari ahoryea puterli tru cratu. Văsillelu eara elementul prinţipal ti tut sistemlu și el exercita putearea tru un cadru dimocratic, domninda și nu guvernânda. Parlamentul, bicameral, constituia puterea legislativă tru cadrul aluştui regim democratic. La articolul 5 să spunea limbidu: Româñilli, cari ţi s’hibă arăzga etnică, di limbă i di pisti, s’hărsescu di libirtatea conștiinței, di libertatea nvățămintului, di libirtatea presăllei, di libirtatea ttra să s’adună, di libirtatea di asociație și di tuti libirtățile și ndrepturile apufusiti pritu nomu.



Precedenta Constituție ali Românie fu vulusită tru 1866 și earaa, tru arada a llei, ună evoluție multu di multu importantă. După unirea Moldovăllei și a Munteniillei, tru 1859, prin diplolu alidzerloru neise a domnului Alexandru Ioan Cuza, statlu a românilor ahurhea si s’anvărtuşeadză tu ună formulă modernă, tut aşi, tru simfunie cu vahtea di kiro ditu giumitatea a secolului al XIX-lea. Tru 1866, Cuza abdică şi fu adus pe tronlu di la București un prinţipe xenu, tră s’anvărtuşeadză atea ţi s’avea faptă pănă atumţea, nica şi cu agiutorlu a puterlor occidentale. Eara ahurhita a domniillei al Carol, ditu fumeallea princiară Hohenzollern-Sigmaringen, ase că el deadi giuratlu ti ancurunari pi naua Constituție ti fu vulusită di Adunarea Deputaților. Eara un document avansat, cari legifera amintatiţli a aţilui kiro ditu bana politică și conduţirea statului. România agiundzea monarhie constituțională ereditară, eara apufusiti fătearea ahoryea a puterloru tru cratu, responsabilitate ministerială, ndrepturi și libirtăți cetățenești. Fu nai ma longevivă constituție, funcționânda ditu momentul vulusearillei, tru 1866, până tru 1923, cându fu alăxită di un nău nomu di thimelliu a statlui. Ditu aţeali 138 di articole ale Constituției di aoa şi un secol, 78 eara priloati ditu preţedenta, cari funcționa di 57 di añi.



Acă fu un document progresist și modernu, Constituția ditu 1923 fu băgată pi lucru maş 15 ani, hiinda alăxită di regimlu autocratic instituit di văsillelu Carol al II-lea. Vini deapoa polimlu, comunismul, și di tăş tru tru 1991, după Revoluția anticomunistă ditu Andreu 1989, românii putură s’vulusească ună Constituție dimocratică. Diznău, borgi cabaia importante ălli si cădea a textului ti nomlu di thimelliu. România bitisea ună perioadă di patru dekenii ş-cama di regim comunist, instalat tu bitisita a Doilui Polimu Mondial, și s’turna la dimocrația pluralistă și la economia di piață. Tuti aesti noi situații ama și dezidearate fură ngrăpsiti tru Constituția adoptată tru 1991, tru lucru hiinda şi adză.


Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearia: Taşcu Lala




Focus
Focus Sunday, 01 December 2024

Focus

Dukearea a unitatillei națională daima eara la români. Zbura ună limbă romanică, iuţido s’băna, tru Moldova, Valahia ică Ardeal, ică...

Focus
sursă foto
Actualitati Friday, 29 November 2024

Ună ñille

Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie...

Ună ñille
Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company