Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)
Când s-cându, istoria a laolui easti sum semnul a unal’ei imagine. Tamam di 177 di ani di anda isi tru migdani cadhurlu, imaginea surprinsă di obiectiv easti atea cari na aduti dininti realitatea. Tru kirolu dit soni, Siria na aduti dininti imagini dit arada a nai cama dramatitilor, zori tra straxeari, cu aspardzeri si tradzear uminească ti nimindueari şi ti nistraxeari. Di vara ndoi an’i, sirien’il’i suntu victimili a oamin’ilor armatusiţ cari mbartiteadza len turlii di scupadz politit, geopolitit şi religioase. Askerea a regimului ufitial di Damasc aruca topi tu mahaladzl’I a civililor minduiti ca ghio taha suntu controlate di aribelii cari alumtă contra a prezidentului Al Assad. Ma multi parei a aistor opozanţa amina cu topili tu casabadzl’I controlat di armată. Pisti tuti aesti, planeadză demenţa Daech, organizaţia teroristă cu numa di stat islamic cari vatamă cu priscavil’e banatorl’I ti al’I aputrusira.
Marius Tiţa, 20.08.2016, 19:33
Când s-cându, istoria a laolui easti sum semnul a unal’ei imagine. Tamam di 177 di ani di anda isi tru migdani cadhurlu, imaginea surprinsă di obiectiv easti atea cari na aduti dininti realitatea. Tru kirolu dit soni, Siria na aduti dininti imagini dit arada a nai cama dramatitilor, zori tra straxeari, cu aspardzeri si tradzear uminească ti nimindueari şi ti nistraxeari. Di vara ndoi an’i, sirien’il’i suntu victimili a oamin’ilor armatusiţ cari mbartiteadza len turlii di scupadz politit, geopolitit şi religioase. Askerea a regimului ufitial di Damasc aruca topi tu mahaladzl’I a civililor minduiti ca ghio taha suntu controlate di aribelii cari alumtă contra a prezidentului Al Assad. Ma multi parei a aistor opozanţa amina cu topili tu casabadzl’I controlat di armată. Pisti tuti aesti, planeadză demenţa Daech, organizaţia teroristă cu numa di stat islamic cari vatamă cu priscavil’e banatorl’I ti al’I aputrusira.
Aviaţia arusă bombardeadză şi ea poziţiile a teroriştilor, apărati şi cu scuturi uminesti, ama şi casabadz şi cartiere controlate di opozanţal’ii a regimului ufitial, aliat ali Moscova. Alta turlie spusa, tru Siria, civil’ii reprezintă duşmanlu a tutulor, cilimean’i, mul’erili, ausl’i şi bărbaţl’ii nearmatusiţ suntu vatamat prit iti metodă di iti parei ti ari armati. Tru Siria s-dizvarteasti una crimă niacumtinată, un genocid lahtarosr, internaţionalizat ama ti varnu nu poati sa-lu danaseasca. Tru Siria suntu vatamat oamien’i ama şi istorie şi spiritualitate, suntu asparti, tru noima isisi a zborlui, casabadz a prezentului ama şi metropoli a antichitatil’ei, casabadz ti yilipsira cu n’ml’ di an’i nainti. Suntu bombardati casi, spitale, şculii, muzee, situri arheologice, suntu vatamat oameni, civilizaţie, memorie.
Dit Siria na yin şi na armân imagini lahtaroasi, cari spun ndrepu, ti cutreambura, prit aesta realitate dispri cari avdzam la habari ama nu u akicasimu tru a l’ei dimensiuni pan di mardzina. Doauă dit cadurli cari u marcara conştiinţa umană reprezintă doi cilimean’i sirieni cari tricura prit experienţe pe cari niti un om nu lipseasti s-li canoasca. Aoa si aproapea un an, imaginea a unui cilimean sirian arcat di daldza pi o plajă dit Turchie, nicat anda cu mari lahtari fumeal’ea a lui cilastasea tra s-ascapa pisti amari, tru Europa, alaxi concepţiile şi istoria ali Uniuni Europeana. Tora, imaginile suntu ma multi, suntu tru minari şi spun stena ali ascapari di su surpaturli a casil’ei a lui a unui cilimean di 4 ani. Easti adus tru braţi di un salvator dit echipili ti fac fapti di eroism tru Alep, casaba milenar dit Siria, tora aspartu tru ma marea parti. Easti bagat pi un scamnu portocaliu dit ambulanţă, mplin di arina şi di sândzu, tru pantalon’il’i scurţa a ilikiil’ei a agioclui, tora un stic di bană şi di moarte. Tru inocenţa a lui alu vidzu dramatismul ti armanearea tru bana cate scurta a lui bană easti idyealui cu polimlu ti u asparsi Siria.
Cilimean’ii sirieni cari nu cunoscu sumaraslu şi u ciudusira lumea tuta au ilikia a aistyui polim, ahurhitu aoa si 5 an’i ca una cumitie civilă andicra di vatamarea a nascantor cilimean’i di cătra askirladzl’I sirieni. Napoi al’I vidzum cilimean’il’i ti nu stiu sumaraslu, atel’I dit Siria, la el’i acasă, tru imagini cu pokemoni. Putem sa spunem ca niti el’I nu fura alas at nanaparti di aestru agiocu la modă ama va s-dzatem ca nu va s-akicasim ti s-fati cu aesti cilimean’i, s-pistipsim ca au kiro di atea ti s-fati tru arada a barnului a lor pi a lor ilikie.
Pan tru soni el’I vor s-facă timbihi a lumil’ei că avem sinfer multu ma multu lumea virtuală cadealithea infantilă tra chiniyea a nascantor personaje electroniti andicra di catastisea a nascantor cilimean’i cari na mutrescu tora, ama nu cu sumaraslu, dit caduri şi filmi vinite dit Siria, ama mâni pot tra s-keara prit 1001 di turlii tru cari s-moari di arada tru Siria. Andicra di simpatitl’ii monştrii virtuali, cilimean’i dit Siria şi oamin’i, ngheneral, au masi una bană, şi până tora u akicasira cici tiva di ea. Dimec, numata căftaţ pokemoni verdza pi stizn’i ca sa spunet sinfer tra cilimean’il’i fără sumarasu ali Sirie, tru idyiul kiro cu polimlu ti la aspardzi vasilie.
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala