Chirac, aţel dit soni
Easti cunuscut ca prezidentu ali Franţă, ipotisi ţi u avu după cădearea a comunismului, aoa şi trei dechenii. Fu consilierlu a prezidentălor Pompidou şi Giscard D’Estaing, iara dit 1981 candidă tra funcţia supremă tru statlu francez. După dauă candidaturi fără succes, ma chiru totna dinintea al Francois Mittearand, amintă dauă mandate unu dupu alantu. Easti aţel cari, ştiinda că va s-hibă aleptu diznău, apufusi n’icşurarea a duratăl’ei tră mandatlu di prezidentu ali Franţă di la 7 la 5 an’i. Tru mai 1995, fu aleptu tra protlu a lui mandat, atel di 7 ani. Tru anlu 2000, organiză un referendum tra n’icşurarea a mandatlui prezdenţial. Tru 2002, fu aleptu diznău, tru ipotisea di prezidentu, aestă aradă tra 5 an’i.
Marius Tiţa, 08.10.2019, 12:38
Amintat tru 1932, Jacques Chirac bănă tru momente ndilicati tra Europa. Tru tinireaţă feaţi ună carieră militară, tru chiro cutulburat di după Doilu Polim Mondial. Dusi lucurlu ma largu cu administraţia publică şi, ca tru cazlu ali prezidenţil’e, fu consilier a premierlui, ninti s-cumăndusească el işişi guvernul ali Franţă. Şi fu prim ministru di dauă ori, tra prota oară sum ate di a V-a Ripublică, a daua oară tamam tru cohabitare cu prezidentul socialistu Francois Mittearand, dupu cari vrea s-yină deapoa la Palatea Elysee. Tutunăoarâ fu fu prota catastisi di cohabitare dit istoria recentă, postbelică, ali Franţă. Ma s-nă aduţem aminti di perioada, glorioasă şi ea, cându Jacques Chirac eara primar a Parislui, ună ipotisi multu cu anami, şi di mandatili di ministru ică di aleptu local, videm că ici ţiva dit ţi nsiamneadză minteari politică nu lipseşte dit biografia al năsu.
Ma multu, tru 1976, thimil’iusi şi un partid politic, şi nu un di arada că Adunarea tra Ripublică (Rassemblement pour la République – RPR), un dit partidile esenţiale ali Franţă, tu bitisita a secolului tricut. Jacques Chirac u vizită di trei ori România, cathi oară tru momente sensibile. Prota oară vini tru 1975, cându eara prim ministru a guvernului ali Franţă. Eara ună nchisită specială tra ligături vecl’i şi călduroase române-franceze. Vini diznău după cădearea a comunismului, tru 1997, cându eara prezidentu. Eara subiecte importante tru moeabeti, vizita a prezidentului francez Bucureşti u feaţi cu ndoi meşi ninti di summitlu NATO di Madrid iu vrea s-facâ moeabeti tră yinitoarea dalgă ali aderari la NATO. Tru chirolu anda prezidentul Chirac ndrupă cu tută furteaţa bâgarea ali Românie tru aestă protă dalgă, liderlu american, Bill Clinton alu exclusi Bucureştiul di pi prestigioasa listă.
După ndauâ dzăli, prezidentul Clinton eara astiptat cu harauă Bucureşti, prota vizită ufiţială a unui lider di la Casa Albă după 22 di ani. Unâ mutrită cu ngâtanu vrea s-veadă tru lao pancarti pe cari scria “Vive la France!”. Eara pancarte di la vizita a prezidentului Chriac, dit ahurhita a cutulburatlui an 1997, afişate dinntea a prezidentului Clinton tra s-yilipseascâ, sâ spunâ că păzărăpserli di Madrid nu tricură niduchiti di români. Tru 2003, Jacques Chirac critica sertu vâsiliili dit Est, di pţănu chiro aprucheati tru NATO, tra iruşea a lor aliniere la politica americană andicra di Irak.
Atea dit soni vizită tru România a prezidentului Chirac s-feaţi tru yismăciuni 2006, atel dit soni a lui mandat. L’ia parti la Sommetul Francofoniil’ei, disvărtitu atumtea Bucureşti, ama eara acătati tru isapi şi multi subiecte ligate di aderarea ali Românie la Uniunea Europeană, ţi vrea s-facă dupu trei meşi, la 1 di yinaru 2007. Jacques Chirac fu un mari soţu ali Românie, anamisa di nai cama puţăn’I dit aestă anvergură, şi fu un mari militantu euro-atlantic, vahi atel dit soni.
Autor: Marius Tiţa
Armãnipsearea: Taşcu Lala
