Chile, după 40 di an’i
Ninte cu 4 dechenii, televiziun’ile transmitea din capitala a statului latino-american Chile imaghinile a unui dialithea polim, cu avioane, tancuri şi soldaţi himusiţ cu ahte contra a unui edificiu impozantu. Trâ prota oarâ era transmisă în directu unâ goadâ di stat, ţi cara că America di Sud nu duţea elipse di ahtări acţiuni. Di aform’ia că aesta transmitea televiziun’ile, la 11 agheazmăciune 1973, unâ goadâ di stat contra a lu Salvador Allende, preşedintile civil a statului Chile. Candidat di ma multe ori la şefia a statului, soţialistul Salvador Allende fu aleptu tru 1970, hiind protulu preşedinte sud-american di stânga, considerat başi marxistu, care amintă un scrutin naţional libir. Unâşiunâ lansă unâ politică di naţionalizări şi di reforme economiţe di stânga, cu accentu pi educaţie, inclusiv reduţirea, faţirea ma m’icâ a analfabetismului, şi asistenţă medicală. Misurile a guvernaril’ei Salvador Allende deranjă, nârâie profundu şi lâ miti lucurlu, mările finanţe a momentului şi Statile Unite ale Americâ, aflate tru mplină ofensivă contra a stângâl’eii, cama multu pi continentul american. Goada di stat militară din Chile arhiusi cu violenţă tru dzua di 11 agheazmăciune 1973, militaril’i căftânda să-l aresteadzâ pi preşedintile a statului Salvador Allende. El nu vru sâ si prida şi vru ma ghine să si vatâmâ, în timpul a asediului a militarilor pucişti asupra a palatului prezidenţial La Moneda. Priluarea a putearil’ei di cătră militari declanşă unâ represiune sândziroasă contra a susţânătorilor a reghimului di stânga a cure l’i cădzurâ victimă cama multu tineril’i intelectuali. Imaghinile aţilor dzâle din Chile u aspârearâ lumea. Pi lângă asaltul armat, cu bombradament intensu contra a palatului prezidenţial, din Chile vine şi imaghinea ale umplire a stadioanilor cu opozanţâ arestaţ brutal pi stradă. M’il’e di oamin’i furâ vâtâmaţ, alte m’il’e furâ tirănipsiţ, piste unâ m’il’e di oamin’i suntu ninca dispăruţ, la 4 dechenii di la goada di stat. Figura cl’eaie a acţiunil’ei fu gheneralulu Augusto Pinochet, ţi avea futâ numit şef a armatâl’ei tamam di preşedintele Allende, pi care lu didea nanâparte di la puteare. Pinochet exercită putearea absolută în Chile trâ ma multu di 15 an’i. Ţi cara că li încălcă grosolan tute ndrepturile a omului, reghimulu a lui dictatorial easte lughursit s-aibâ realizatâ unâ economie înfluritoare în Chile. Reghimulu Pinochet easte asociat cu crime di aţeale ma odioasile şi cu acţiunea eficientă a unor strateghi a economiil’ei, aşa numiţil’i Chicago Boys. Tru 1988, după 15 an’i di puteare absolută şi brutală, Pinochet fu simfun trâ unâ consultare populară asupra a reghimului a lui. Răspunsul fu negativ acşi că tru 1990 u deade putearea a civil’ilor alepţâ democratic. Bână 91 de ani, suficientu tra sibâ adus dinintea ale justiţie ama nu şi tra sibâ condamnat cu executarea ţi cara că ma multu di 300 di acuzaţii grave si avea adunatâ contra a lui. Goada di stat din Chile di amuşi 4 dechenii şi reghimulu militar instalat atumţea furâ considerate s-furâ un moment a polimului araţe, a lumtâl’ei a capitalismului şi a democraţiil’ei contra a comunismului şi a expansiunil’ei a lui. După instalarea a reghimului Castro în Cuba, Statile Unite dusirâ unâ politică sertâ tr-a nchidicare extindirea a modelului insurgentu şi tru alte state latino-americane. După 40 di an’i, imaghinile a goadâl’ei di stat di-tru Chile impresionează ama, din păcate, omenirea tricu, di atumţea, pri-tru momente şi cama trâ puvrie. Tut într-unâ dzuâ di 11 agheazmăciune, tru 2001, unâ acţiune teroristă ţi nu poţ niţe s-u mindueaşţâ aruca lumea într-unâ etapă nauă a existenţâl’ei a l’ei şi a relaţiilor internaţionale.
Marius Tiţa, 13.09.2013, 20:55
