Chentenarulu a unui v’initor tru 14 puncte
Istoriţele realizări a anului 1918 arhiusiră cu declaraţia în 14 puncte faptă de preşedintele Wodroow Wilson dinintea a Congresului SUA. Tut aşi, anulu a Centenarului arhiuseaşte cu evocarea programaticului documentu, venit la chiro, cât ninca zburaa armele, tra să da un imaghine a pacil’ei. Se apreciadză că idealurile formulate de preşedintele Wilson au aghun’iusită bitisita a unui polim ţi are secată omenirea de forţă şi speranţă. Într-ună formă extrem de sintetică, preşedintele de atumţea a Statelor Unite contura v’initorulu postbelic a omeniril’ei. Unil’i consideră că ideile a preşedintelui Wilson eara idealiste, putem ama să spunem că si vidzură că sunt de-a ndreptul vizionare. Sau programatiţe, ma că observăm ţe si feaţe cu ideile punctual lansate de preşedintele SUA. De la arhiusită se propunea ca tratatele internaţionale să hibă cunoscute de toată lumea, să se supună a normelor de dreptu internaţional. Al doilea punctu pleda trâ libertatea totală a navigaţil’ei maritimă. Tru al treilea punctu aflăm principiile ţe au dusă la crearea mărilor organizaţii economiţe a lumil’ei, inclusiv străluţitulu exemplu european. Aestua caftă îndepărtarea, pe cât posibil, a tutulor barierelor economiţe şi restabilirea unor condiţii egale trâ comerţul internaţional întră naţiunile care sunt de acordu cu principiile a pacil’ei şi se asocia trâ menţânerea a l’ei”.
Marius Tiţa, 14.01.2018, 19:05
Istoriţele realizări a anului 1918 arhiusiră cu declaraţia în 14 puncte faptă de preşedintele Wodroow Wilson dinintea a Congresului SUA. Tut aşi, anulu a Centenarului arhiuseaşte cu evocarea programaticului documentu, venit la chiro, cât ninca zburaa armele, tra să da un imaghine a pacil’ei. Se apreciadză că idealurile formulate de preşedintele Wilson au aghun’iusită bitisita a unui polim ţi are secată omenirea de forţă şi speranţă. Într-ună formă extrem de sintetică, preşedintele de atumţea a Statelor Unite contura v’initorulu postbelic a omeniril’ei. Unil’i consideră că ideile a preşedintelui Wilson eara idealiste, putem ama să spunem că si vidzură că sunt de-a ndreptul vizionare. Sau programatiţe, ma că observăm ţe si feaţe cu ideile punctual lansate de preşedintele SUA. De la arhiusită se propunea ca tratatele internaţionale să hibă cunoscute de toată lumea, să se supună a normelor de dreptu internaţional. Al doilea punctu pleda trâ libertatea totală a navigaţil’ei maritimă. Tru al treilea punctu aflăm principiile ţe au dusă la crearea mărilor organizaţii economiţe a lumil’ei, inclusiv străluţitulu exemplu european. Aestua caftă îndepărtarea, pe cât posibil, a tutulor barierelor economiţe şi restabilirea unor condiţii egale trâ comerţul internaţional întră naţiunile care sunt de acordu cu principiile a pacil’ei şi se asocia trâ menţânerea a l’ei”.
Tru mplin polim, di aform’ia că mai eara un cirec din prima conflagraţie mondială, se propunea dezarmarea, adică reduţerea a înarmărilor naţionale până la nivelul necesar a siguranţâl’ei internă. Următorul punctu, al ţinţilea, se referă la situaţia colonială într-ună exprimare baiaa neclară ama în care videm invocat interesulu a populaţil’ei atumţea cându se discuută despre suveranitate. Arhiusinda cu următorul punctu, al Vl-lea, se fac referiri la situaţii gheopolitiţe concrete. La maşi îndoi meşi de la Revoluţia bolşevică, preşedintele american propunea, tru aţel mai consistentul di ţeale 14 puncte, susţânerea a li Rusie şi apruchearea a liştei ţarâ în societatea naţiunilor libere”. Pi aradă, se caftă restaurarea a Belgil’ei, turnarea nâpoi a li Alsacie şi Lorenâl’ei la ună Franţă eliberată, ajustarea frontierâl’ei a li Italie conform a liniilor a naţionalitatil’ei”, trâ popoarele din Austro-Ungaria se solicită oportunitatea a dezvoltaril’ei autonomă, principiu invocat şi în cazulu a popoarelor din Imperiul otoman, iar trâ Polonia se caftă ună existenţă garantată şi ieşire la amare. Al Xl-lea principiu enunţat de preşedintele Wodroow Wilson, aoa şi un secol, nincă tru înplin polim mondial, căfta evacuarea a Româniil’ei, Sărbiil’ei şi Muntenegrului, şi retrocedarea teritoriilor ocupate a luştor. Ultimulu punctu a planului Wilson trâ v’initorulu de secol XX a omeniril’ei easte şi aţel mai amplu, aţel mai cuprindzătorulu.
La finalul a discursurlui a lui di-tru 8 gh’ianar 1918, preşedintele american spus că lipseaşte s-hibă formată ună asociaţie a naţiun’ilor” care să acordă a statelor mări şi m’iţ garanţii mutuale mutrinda independenţa politică şi integritatea teritorială. Documentul de aoa şi ună sută de an’i ciuduseaşte prin coerenţă şi clarviziune. Multe di ideile promovate sunt nale, îndrăzneaţe şi agudiră pi inerţiile ţi se manifesta atumţea, mai multu în spaţiul european. Ma că Planulu Wilson avu un impactu esenţial tru ultima parte a polimului şi în evenimentele ţe l’i-au urmată imediat, el fu mai greu acceptat la negocerile de pace, Statele Unite nesemnânda, până tru sone, tratatulu de pace de la Versailles. Ulterior, multe di pruvederile a lui fură transpuse în realitate, demonstrânda că eara viziun’i corecte iar idealul a li irine/pace merita implicarea tutulor naţiun’ilor libere a lumil’ei.
Autor: Marius Tiţa
Armânipsire: Hristu Steriu
