Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Câţe s-fac tuti aesti ?

Ună dalgâ di isăchi nă exighisescu ţi s-faţi cu Rusia şi scot tru migdani previziuni. Ama niţi exighiserli şi niţi previziunile nu agiungu ahânda, s-duc largu, vahi maşi cronologic. Cum ţi s-hibâ, faptul că peninsula Crimeea fu a statlui rus până tru 1917 icâ, ma s-vreţ, până tru 1954, nu poati s-hibâ unâ furn’ie ca ma multu un pretextu. Tru chirolu a agiocurlor olimpiţi di iarnă dizvârtiti Soci, tru Rusia, vârnu nu minduia că, dupu maşi ndauâ dzali, Crimeea, provincia dit Ucraina viţinâ, avea să s-ampartâ di Kiev tra s-li simneadzâ unâ ş-unâ actili cu Moscova, ntraorâ, cu mari harauuâ, ca tru unâ ncurunari faptâ Las Vegas.

Câţe s-fac tuti aesti ?
Câţe s-fac tuti aesti ?

, 17.05.2014, 18:15




Deapoa, atenţia s-aşţâ câtâ China, ti câftari semnili a unei alianţi-şoc anamisa di fosţâl’ii rivali ireductibili dit ascâpitata a lagărlui comunistu. Problema eara, ama, multu ma aproapea, tru Ascâpitata ali Ucraina, iu, nianvârligaţ di amare, ca tru Crimeea, bâneadzâ miliun’i di ruşi, cetăţen’i ucrainen’i, aspâreaţ di orientarea pro-occidentală a capitâlâl’ei Kiev şi cabaia vulnearabil’i la propaganda rusă. Tru zborlu tră alichearea ali Crimeei, liderlu suprem di Kremlin spunea că nu va ampârţarea ali Ucrainâ, ama informaţia ari idyea tin’ie di aver cu tâxearea că ascherili ruse numata şed adunati stog pi sinurlu dit Ascâpitata, aţel cu Ucraina.




Anaparti di aestu sinur, tru apirita ali Ucraina, avem dininti acţiuni di unâ voli ninstituţională cadealithea criminală, şi di unâ niaxizeari instituţională ţi poati s-hibâ lugursitâ purdari. Mutrindalui istoria a aţilui dit soni cirec di secol, videm că, tru chirolu anda Occidentul, tru minduita a lui democratică, apruche alâxeri ama tru limita a sinurlor existenti tru bitisita a doilui polim mondial, ti Moscova aesti sinuri canda nu au niţi unâ simasie. Harta politică ali Europei s-alâxi cabaia după 1945, işirâ tru videalâ şi chirurâ stati ntredz, ama acâţarâ calea maşi pi aesti sinuri aprucheati. Dit 1989 icâ baş dit 1945, tru Europa chiru un sinur gol, aţel anamisa di aţeali dauâ Ghirmânii şi alti interni furâ alinati tru scara di sinur internaţional. Pi veacl’ili sinuri s-ampârţârâ Cehia şi Slovacia iara Iugoslavia veacl’e s-arupsi tru 5 ripubliţ.




Naua Iugoslavie s-ampârţâ şi ea tru Muntenegru şi Sârbia iara atomizarea a aluştui spaţiu nu s-bitiseaşti aoa câţe dusi ma largu, dramatic, cu Kosovo, tuti cu tin’iseari maximâ tră veacl’ili sinuri.Fostul spaţiu sovietic părea tra ş-aflâ unâ ampârţari amiabilâ, pi idyiul prinţipiu di tin’iseari a sinurlor existenti, tru 1991, cându Gorbaciov şi Uniunea Sovietică işea la braţ dit istorie. Atumţea, un tinir rus cumândusea unâ parei di mercenari ti alumta tru Transnistria, zona pro-rusă şi criptocomunistă dit Apirita ali Ripublicâ Moldova, contra a autorităţlor dit tinira Ripublică Moldova.




După 20 an’i, Dmitri Rogozin s-toarnâ pi loclu a crimilor dit tinireaţa ama tru harea di viţe-prim ministru ali Rusie, câlisitu s-l’ea parti la parada militară dit 9 di mai, dzuua ali victorie sovieticâ dit doilu polim mondial, ndreaptâ di secesioniştil’i transnistrean’i tru capitala a lor, Tiraspol. Ma multu di unâ simplă metaforă, aesti averuri istoriţi exighisescu dgheafuraua anamisa di minduita dit Ascapitată şi aţea rusă mutrindalui ligâturli internaţionale, tră limiti şi democraţie. Iara ma s-achicâsim ţi s-faţi şi câţe, vahi va nâ da di mânâ şi unâ dalgâ di previziun’i ti yinitor, acă aeasti va nâ lâhtârseascâ.



Armanipsearea: Tascu Lala

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company